Quantcast
Channel: Blog auto-testdrive-2018
Viewing all 138 articles
Browse latest View live

Test Drive MINI Clubman Cooper D

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive / George Ghiţă
După ce BMW a cumpărat MINI și a lansat în 2001 primul model “reinventat” și după ce ușor ușor celebra marcă britanică  și-a recâștigat fanii și prin performanțe și calitate, nu numai prin originalitate, dar și printr-o gamă din ce în ce mai largă de modele iată că a sosit momentul unei schimbări de strategie, anunțată de oficialii gigantului cu sediul în Munchen în vara acestui an.
 
Astfel, viitorul MINI se va baza pe cinci modele principale – MINI în 3 uși, MINI în cinci uși, MINI Cabriolet, MINI Countryman și MINI Clubman.
 
Noul MINI Clubman este și subiectul review-ului nostru de astăzi, mașina de test fiind versiunea Cooper D, motorizată de un turbo-diesel de 2.0 litri ce produce 150 CP.
 
1. Prezentare generală
 
Odată cu lansarea noilor generații MINI începând cu anul 2014, s-a renunțat la Coupe, Paceman este și el într-o poziție incertă, iar vara anului 2015 a marcat lansarea unui MINI Clubman cu totul regândit și poziționat în piață. Noul Clubman intră prin dimensiunile sale exterioare și interioare, dar și prin calitate și posibilitățile de configurare în segmentul premium al automobilelor compacte. Ca să cităm un om drag nouă, “noul Clubman este pentru MINI cam ceea ce este Seria 7 pentru BMW”.
 
Testdrive noul MINI Clubman Cooper D (01)
 
Față de vechea generație Clubman, lansată în 2007, noul model se diferențiază radical prin cele patru portiere “adevărate”. Noul Clubman a preluat mare parte din elementele de design consacrate prin lansarea noii generații MINI, noutatea venind însă la partea din spate, acolo unde portierele ce înlocuiesc hayonul găzduiesc blocuri optice de mari dimensiuni dispuse pe orizontală.
 
Dimensiunile exterioare au crescut semnificativ, lungimea de 4253 de mm fiind apropiată de cea a noului BMW Seria 1 (4329 mm) și cu mult mai mare față de ce găsim la un MINI în cinci uși (4005 mm). Ampatamentul de 2670 de mm este cu doar 20 de mm mai mic decât la Seria 1, așa că noul Clubman poate intra “cu acte în regulă” în lupta din ringul compactelor cu aere de vedetă (pe lângă “fratele” BMW Seria 1 ne gândim fără doar și poate la Audi A3 Sportback sau la Mercedes-Benz A-Class).
 
Testdrive noul MINI Clubman Cooper D (02)
 
Clienții pot alege între trei variante de motorizare, corespunzătoare versiunilor Cooper (motor benzină TwinPower Turbo de 1.5 litri, în trei cilindri, ce dezvoltă 136 CP), Cooper D (motor diesel TwinPower Turbo de 2.0 litri ce dezvoltă 150 CP) și Cooper S (motor benzină TwinPower Turbo de 2.0 litri ce dezvoltă 192 CP). Prețul de pornire, valabil pentru Clubman Cooper, este de 24.294 euro, TVA inclus.
 
2. Comportament rutier,  performanţe şi consum
 
Clubman Cooper D se vrea a fi varianta de mijloc în configuratorul MINI atunci când te uiți la ce motor ai sub capotă. Cooper simplu este probabil prea “moale” – motor în trei cilindri, “doar” 136 CP, pe când Cooper S îți va scoate prea mulți bani din buzunar la achiziție, la benzinărie, dar îți va pune și familia în cap fiindcă șofer fiind, nu te poți abține să mergi normal cu o asemenea mașină – vezi testul nostru cu MINI Cooper S în cinci uși.
 
Testdrive noul MINI Clubman Cooper D (03)
 
Cu un TwinPower Turbo diesel de 2.0 litri ce dezvoltă 150 de CP, din noua generație B47 dezvoltată de BMW, Clubman Cooper D se simte în largul lui din toate punctele de vedere, dacă stăm să ne gândim la greutatea mașinii, de aproximativ 1.400 de kg. Ajutat de o cutie de viteze automată Steptronic senzațională (un must have din punctul nostru de vedere) motorul te ajută oricând ai nevoie de el, gândindu-se în același timp și să nu-ti golească rezervorul atât de rapid. Datele oficiale indică o accelerație de la 0 la 100 de km/h în 8.5 secunde și o viteză maximă de 212 km/h. Valori pe care nu le-am verificat în practică, dar pe care le credem pe cuvânt. Ce nu am crezut a fost consumul urban oficial (4.9 l/100km). Ce am obținut noi în cele trei zile de test exclusiv urban – 7.2 l/100km. Decent...
 
Testdrive noul MINI Clubman Cooper D (04)
 
Ținuta de drum vorbește din fericire limba “MINI”, Clubman nefiind deloc departe de impresia lăsată de un MINI în trei sau cinci uși. Șofer fiind ai aceeași senzație că mașina te ascultă întocmai și că te poate lăsa să te joci cu ea dincolo de limitele decenței în siguranță. Suspensiile adaptive (opționale însă) contribuie decisiv la calificativul de “F BINE”, fermitatea amortizoarelor nefiind însă deloc deranjantă pentru pasageri.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Spuneam că noul Clubman a trecut la un alt nivel din punctul de vedere al dimensiunilor și al calității fabricației. Lucruri confirmate foarte bine de realitate.
 
Să le luam pe rând. Șoferul și pasagerul față călătoresc într-un confort absolut, lucru la care contribuie din plin scaunele cu un perfect suport lateral, reglabile în 1.000 de direcții… Cel aflat la volan este însă cel mai fericit, atmosfera creată de designul inconfundabil MINI fiind cu totul și cu totul aparte. Te simți ca într-un Cooper S, dar ai la dispoziție și mai mult spațiu.
 
Testdrive noul MINI Clubman Cooper D (05)
 
Pasagerii de pe bancheta spate au cu adevarat loc, mai ales pentru genunchi și cap.  Problema intervine însă la suprafața banchetei, profilată nu în cel mai fericit mod. Dacă încerci să stai într-o poziție normală, tu persoană de 1.75 metri înălțime, o să simți cât de curând o durere nu foarte plăcută în zona șezutului. O a cincea persoană care călătorește în mijlocul banchetei spate nu și-ar dori ca drumul să fie foarte lung.
 
Testdrive noul MINI Clubman Cooper D (06)
 
Calitatea materialelor? Impresionantă. Mult mai multe suprafețe acoperite de material moale la atingere se regăsesc pe bord, uși sau consola centrală. Nici măcar într-un Seria 3 de la BMW nu o să pipai un material mai bun pe consola dintre scaunele față. Asamblarea este și ea la nivelul pretențiilor de compactă premium. Una peste alta, nu avem nimic de reproșat aici.
 
Testdrive noul MINI Clubman Cooper D (07)
 
Și cum Clubman se adresează familiștilor, portbagajul nu mai putea fi de tipul “suficient pentru o geantă de laptop și una de farduri”, așa că volumul acestuia a crescut semnificativ. Mai exact, la 360 de litri, valoare comparabilă cu cea a multor compacte din piață. Daca rabatezi bancheta spate poți să cari și ceva pachete voluminoase de la IKEA, în cei 1.250 de litri creați. Cele două portiere cu deschidere laterală ce iau locul unui hayon clasic sunt cool. Și cam atât… Dacă parchezi prea aproape de mașina din spatele tău riști să produci un accident dacă deschizi automat ușile, iar vizibilitatea în oglinda retrovizoare în timpul mersului este destul de tare afectată de montantul creat prin unirea celor două portiere.
 
Siguranța noului Clubman a fost testată recent de Euro NCAP, iar rezultatul  s-a tradus prin patru stele acordate din maximul de cinci.
 
4. Buget/Prețuri
 
Prețul de start pentru noul Clubman este de 24.294 euro, TVA inclus – în varianta Cooper. Clubman Cooper D costă în varianta de bază 27.528 de euro, TVA inclus. O sumă destul de mare la prima vedere. Însă dacă ne uităm la concurență, Audi cere pentru un A3 Sportback 2.0 TDI “chel” 28.585 de euro, iar Mercedes-Benz are în configurator un A 200 d, similar ca și motorizare, la 27.978 de euro preț de start. Sume sensibil egale  în acest segment și la pretențiile clienților de mașini premium.
 
Testdrive noul MINI Clubman Cooper D (08)
 
Pe lângă prețul de bază mașina de test impresiona și prin aproape cele două pagini de dotări opționale bifate, dotări ce însumau încă 21.361 de euro. Printre cele mai importante amintim cutia de viteze automată Steptronic (2.052 de euro), pachetul Chili (4.789 de euro) – care include o serie de dotări ce tin de latura sportivă, cum ar fi jantele de aliaj de 17 inch sau scaunele sport, dar și farurile cu LED sau acoperișul vopsit în alb, pachetul Wired (2.631 de euro) – ce conține cam toate dotările de infotainment, inclusiv MINI Connected și sistemul de navigație professional. Nu lipsea nici trapa panoramică, la un preț de 1.031 de euro. Prețul final – 48.889 de euro, TVA inclus.
 
Garanţia oferită de MINI pentru pentru Clubman este de 2 ani, fără limită de kilometri.
 
5. Concluzii
 
Noul MINI Clubman este cu totul altceva față de generația precedentă, ambițiile constructorului britanic de a intra în clubul exclusivist al compactelor premium fiind pe deplin susținute de realitatea oferită de noul model.
 
MINI oferă acum o mașină pe deplin comparabilă cu deja “clasicii” A3, A-Class sau Volvo V40, din punctul de vedere al dimensiunilor, dar și al pretențiilor ridicate în materie de calitate. Oferă însă o doză semnificativă de originalitate, care poate apropia clienții cu posibilități financiare și cu pretenții.
 
Testdrive noul MINI Clubman Cooper D (09)
 
Dacă ar fi să recomandăm anumite dotări ca și“must have”, acestea ar fi cutia de viteze Steptronic și farurile cu LED.
 
Acordăm la final șapte puncte din maximul de opt, minusurile venind din partea prețurilor piperate cerute pentru dotările opționale, dar și de la portierele spate care nu sunt nici pe departe cel mai eficient sistem în materie. Nici cele patru stele Euro NCAP nu dau bine pe cartea de vizită…
 
MINI Clubman Cooper D
 
Puncte pozitive:
· Originalitatea designului, atât la exterior cât și la interior
· Motorul suficient de puternic și economic
· Calitatea fabricației și a asamblării
· Spaţiul interior și volumul portbagajului
 
Puncte negative:
· Portierele spate
· Prețul dotărilor opționale
 

Date tehnice MINI Clubman Cooper D
 
Motor: Diesel 2.0 TwinPower Turbo
Cilindree: 1.998 cmc
Putere: 150 CP, la 4.000 rpm
Cuplu maxim: 330 Nm, de la 1.250 rpm
0-100 km/h: 8.5 s (cu transmisia automată Steptronic)
Viteză maximă: 212 km/h
Volum portbagaj: 360 litri
Preţ model testat: 48.889 euro, TVA inclus

 

Nota generală: 

7

Comportament rutier: 

8

Interior: 

8

Motorizare: 

7

Prețuri: 

6

Euro NCAP: 

4
 
 

Test Drive BMW 320d xDrive Touring

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive / George Ghiţă
BMW a aniversat anul trecut 30 de ani de la lansarea primei generații Seria 3. Din 1975 și până astăzi s-au vândut în toată lumea aproape 15 milioane de exemplare. Generații de iubitori ai siglei alb-albastre s-au bucurat să aibă în garaj un Seria 3, copiii ce se jucau pe bancheta din spate a modelelor din anii ‘70-’80 fiind acum la rândul lor mândri posesori de BMW Seria 3. Seria 3 întruchipează la ora actuală esența BMW practic, ducând în spate grosul vânzărilor anuale.
 
Din 1988 cei care doreau mai mult spațiu au putut cumpăra și varianta Touring. Variantă pe care am avut-o și noi în test, în versiunea 320d xDrive cu facelift – aplicat în 2015.
 
1. Prezentare generală
 
În primăvara lui 2015 BMW aplica un refresh întregii sale familii Seria 3, modificările ținând atât de estetică, dar și de gama de motorizări. Schimbările de design au fost însă minore, un necunoscător reușind cu greu să întrezărească diferențele față de pre-facelift. Familia de motoare TwinPower Turbo cuprinde nouă propulsoare – trei pe benzină și șase diesel – toate updatate tehnic. Noutatea absolută este reprezentată de introducerea în configurator a noului motor pe benzină turbo în trei cilindri, de 1.5 litri și care dezvoltă 136 de CP. La ele se adaugă pe versiunea Seria 3 Sedan modelul plug-in hybrid 330e, dar și super-sportiva M3.
 
Test BMW 320d xDrive Touring (01)
 
Cei care doresc un BMW Seria 3 Touring au de ales între variantele 318i (136 CP), 320i (184 CP), 330i (252 CP), 316d (116 CP), 318d (150 CP), 320d EfficientDynamics Edition (163 CP), 320d (190 CP), 325d (218 CP) și 330d (258 CP). Tracțiunea integrală xDrive poate fi aleasă pe versiunile 320i, 330i, 318d, 320d și 330d. Cel mai ieftin BMW Seria 3 Touring este 318i, care costă 32.340 de euro, în versiunea de bază. Toate prețurile și detaliile legate de opționale le puteți vedea aici.
 
Mașina din testul nostru a fost un 320d xDrive Touring – având sub capotă un motor diesel TwinPower Turbo ce dezvoltă 190 CP și 400 de Nm cuplu maxim, cuplat la o cutie de viteze automată Steptronic cu opt trepte - și echipat cu pachetele de performanță și estetică M Sport.
 
O notă aparte a fost dată și de culoarea specifică M, Albastru Estoril.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Eram familiarizați cu prestațiile dinamice ale motorului diesel 2.0 190 de CP, atunci când am testat noul X4 xDrive20d, așa că am vrut să vedem cum se comportă pus pe un Seria 3. Senzațiile la accelerare sunt aceleași, 320d nefiind o mașină cu care să “rupi asfaltul” în materie de reprize. Fișa tehnică indică o accelerație de la 0 la 100 de km/h în 7.6 secunde și o viteză maximă de 222 de km/h.
 
Test BMW 320d xDrive Touring (02)
 
Dacă ne uităm la concurență, Audi oferă noul A4 Avant 2.0 TDI 190 CP și cutie S tronic ce accelerează de la 0 la 100 de km/h în 7.9 secunde, iar Mercedes-Benz C 220 d 4MATIC 168 CP și cutie automată 7G-TRONIC PLUS face același sprint în 7.6 secunde. Valori comparabile, așadar.
 
Dinamica pe șosea este însă una excepțională, Seria 3 chiar și în versiunea Touring fiind o mașină a naibii de stabilă și responsivă. Știe în orice moment ce vrei de la ea și răspunde instant la orice mișcare a volanului. Șasiul adaptiv și frânele M Sport completează comportamentul dinamic, iar poziția la volan și scaunele sport dau câteodată mult prea mult curaj șoferului. “A se utiliza cu simțul răspunderii”, așadar…
 
Cu toate că trenul de rulare purta semnătura M Sport, “deranjul” produs de suspensii pasagerilor la trecerea peste denivelări e minim, la fel și zgomotul pătruns la interior.
 
Test BMW 320d xDrive Touring (09)
 
Tracțiunea integrală xDrive își aduce un aport decisiv la toată această imagine, fiind o opțiune pe care o recomandăm fără nicio urmă de reținere. O altă recomandare din partea noastră este legată de cutia automată sport Steptronic, despre care am mai vorbit și cu alte ocazii – pe scurt, este fantastică și se face iubită de orice fan înrăit al cutiilor de viteze manuale.
 
Consumul  oficial declarat de BMW pentru 320d xDrive Touring este de 5.8 l/100km în oraș și 4.4 l/100km extraurban. Valori pe care n-o sa le puteți obține niciodată în viața de zi cu zi. Consumul pe care l-am obținut noiîn cei aproape 600 de km “alergați” pe traseul București-Tușnad și retur a fost de 5.9 l/100 km. În București consumul se învârtea undeva în jurul valorii de 10 l/100km, nefiind însă prea relevant din cauza distanețelor foarte mici parcurse în oraș.
 
Test BMW 320d xDrive Touring (03)
 
Dacă tot ne-am uitat în curtea concurenței, Audi vorbește de 4.9 urban și 3.8 extraurban, în timp ce la Mercedes-Benz valorile sunt de 5.6, respectiv 4.1 pentru consumul urban și extraurban.
 
Ca o paranteză, poate o să se pună vreodată cu adevărat și problema diferențelor dintre consumurile oficiale și cele din traficul real, așa cum tot zilele astea se discută aprins despre rezultatele emisiilor de noxe din laborator și din viața de zi cu zi.
 
3. Confort interior și siguranță
 
BMW a fost mereu un reper în materie de ergonomie a interiorului, dar și în privința calității materialelor. Seria 3 nu face excepție, iar după ce te sui la volan și-ți setezi pozițiile volanului și a scaunului ai impresia că ai mai mers cu mașina asta câteva luni bune înainte. Toate comenzile și butoanele sunt fix acolo unde ai nevoie de ele, iar sistemul iDrive este de departe cel mai mare atu al BMW asupra concurenței.
 
Test BMW 320d xDrive Touring (04)
 
Pachetul M Sport cu scaune sport îmbrăcate în Alcantara și volanul cu design specific fac viața la bordul mașinii mult mai colorată, și la propriu și la figurat. Asta dacă ne uităm la inserțiile albastre de pe tapițerie, dar și de pe planșa de bord și uși. Calitatea materialelor vorbește “limba” BMW, puține fiind elementele la care ai putea comenta ceva. Plasticele din partea inferioară a consolei centrale sunt un astfel de mic “defect”.
 
Test BMW 320d xDrive Touring (06)
 
Tot la interior ar mai fi un element la care vrem să ne referim – este incredibilă senzația de spațiu pe care o ai indiferent dacă ești la volan sau esti pasager în față sau în spate, cu toate că la prima vedere Seria 3 pare mai înghesuit în habitaclu decât noul C-Class, spre exemplu. Cei ce călătoresc la bordul unui Seria 3 Touring au la dispoziție întotdeauna spațiul acela suficient ce te face să nu ceri vreodată mai mult.  Nu face excepție nici portbagajul, care chiar dacă nu se poate bate cu ce oferă SKODA Superb face față destul de bine la o excursie de câteva zile și alte câteva sute de kilometri, în patru persoane. Valoarea lui în litri – 496.
 
Test BMW 320d xDrive Touring (05)
 
În materie de zgomote și rafinament în timpul rulării, motorul se aude foarte puțin până la 100/110 km/h, viteză care odată depășită aduce mai multă gălăgie la interior atât din partea dieselului, dar și din partea anvelopelor. Însă departe de a fi ceva deranjant.
 
Dacă vorbim de siguranță, BMW Seria 3 a primit în 2012 cinci stele la testele de siguranță Euro NCAP. Nu a fost testat însă și după noile standarde introduse de organizația independentă belgiană.
 
4. Buget/Prețuri
 
După cum spuneam la începutul articolului, cel mai ieftin BMW Seria 3 Touring costă 32.340 de euro, TVA inclus, în versiunea 318i, motor pe benzină în trei cilindri, 136 CP. Modelul testat de noi pornea ca și preț de la 42.160 de euro, TVA inclus, ajungând la un preț final de 63.611 euro.
 
Chiar dacă pare foarte mare, nu are rost să discutăm de suma în sine, din două motive – BMW Seria 3 joacă în liga premium, iar lista de opționale din fișa mașinii este interminabilă. Numai pachetul estetic M Sport costă 5.518 euro, iar cutia sport Steptronic alți 2.473 de euro, TVA inclus.
 
Test BMW 320d xDrive Touring (07)
 
Putem doar să comparăm cu Audi și Mercedes-Benz, care oferă modelele similare de la 44.050 de euro, respectiv 45.600 euro, TVA inclus. Valorile sunt sensibil egale, dacă adăugam la prețul de start al BMW-ului cutia Steptronic.
 
Garanţia oferită de BMW pentru pentru 320d xDrive Touring este de 5 ani sau 100.000 kilometri, în cadrul pachetului BMW Service Inclusive.
 
5. Concluzii
 
BMW Seria 3 continuă să rămână o legendă vie în lumea auto, bavarezii reușind cu fiecare generație nou lansată să fie un reper în materie. Fie că vorbim de dinamică, calitate sau posibilități de configurare.
 
Test BMW 320d xDrive Touring (08)
 
BMW Seria 3 Touring oferă exact aceleași trăiri ca într-un Sedan, plusând cu atu-urile venite din partea portbagajului mai mare ca volum și mai ușor de accesat prin construcție.
 
Iar după noi, BMW 320d xDrive Touring este breakul perfect pentru un tânăr între 30 și 45 de ani, amator de vacanțe, fie alături de nevastă și de cei doi copii, fie alături de prietenii cu care încă mai copilărește.
 
BMW 320d xDrive Touring
 
Puncte pozitive:
· Dinamica excepțională oferită de motor și de trenul de rulare
· Motorul suficient de puternic și economic
· Calitatea fabricației și a asamblării
 
Puncte negative:
· Volumul destul de mic al portbagajului
· Prețul dotărilor opționale
 

Date tehnice BMW 320d xDrive Touring

Motor: Diesel 2.0 TwinPower Turbo
Cilindree: 1.995 cmc
Putere: 190 CP, la 4.000 rpm
Cuplu maxim: 400 Nm, între 1.750 şi 2.500 rpm
0-100 km/h: 7.6 s
Viteză maximă: 222 km/h
Volum portbagaj: 496 litri
Preţ model testat: 63.611 euro, TVA inclus

 

Nota generală: 

8

Comportament rutier: 

8

Interior: 

8

Motorizare: 

7

Prețuri: 

6

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82 CP

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
După ce în toamna lui 2014, la puțin timp de la lansarea sa în România, am testat noul Citroen C4 Cactus în varianta 1.6 BlueHDi 100, iată ca ne-am gândit să adăugăm în portofoliul nostru de review-uri și povestea unei variante pe benzină – mai exact C4 Cactus 1.2 VTi 82 CP– pentru cei ce nu vor un diesel sub capota micului crossover.
 
1. Prezentare generală
 
Nu ar mai fi foarte multe de spus aici, este cert că Citroen și-a reconfirmat renumele de “maestru” atunci când vine vorba de crearea unor mașini „nebune”, noul C4 Cactus fiind un produs cu totul și cu totul aparte dacă-l pui lângă oricare alt model rival din clasa sa. Fie că vorbim de Renault Captur, Mazda CX-3 sau Opel Mokka – toate par niște automobile “pământene” pe lângă ET, pardon… C4 Cactus.
 
Test Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82 (01)
 
Sunt uimitoare reacțiile pe care le produce C4 Cactus pe stradă chiar și la peste un an după lansarea sa pe piață, capetele întoarse sau întrebările de genul “când va intra în producția de serie” făcându-te să te consideri și tu, ca șofer, o mică vedetă. Cu toate că nu este nici pe departe cazul de așa ceva… Dacă excluzi din ecuație supercar-uri ca Ferrari sau Porsche, doar MINI în variantele sale extreme – Cooper S sau JCW – mai poate naște asemenea reacții, ce trebuie obținute însă cu mult mai mulți bani.
 
Anul 2015 a însemnat un an excelent pentru vânzările C4 Cactus în țările membre UE, nu mai puțin de 78.888 de clienți alegând micul crossover produs de Citroen. Dacă adăugam aici și cele aproape 29.000 de exemplare vândute în 2014, ajungem la peste 100.000 de mașini comercializate. Ceea ce nu este rău deloc, dacă stăm să ne gândim la concurența acerbă din segment, piața SUV-urilor luând-o pur și simplu razna în Europa. Se cumpără în draci automobile de acest gen, fie că sunt mici, compacte sau mari.
 
Test Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82 (09)
 
Cei care vor să configureze un Citroen C4 Cactus au de ales între versiunea pe benzină 1.2 PureTech 82 EURO 6 (cea care înlocuiește varianta testată de noi acum, EURO 5) și BueHDi-ul 100 testat în 2014, iar ca niveluri de echipare sunt disponibile versiunile Live, Feel și Shine. Prețul de start este de 12.828 de euro, TVA inclus, pentru C4 Cactus PureTech 1.2 82 CP, Live.
 
Mașina din test era în versiunea SHINE EDITION, una dintre edițiile oferite de Citroen pentru C4 Cactus.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Motorul BlueHDi 100 oferă pe C4 Cactus performanțe decente, asta ne-a fost destul de clar după testul precedent. Să vedem ce poate micul motoraș pe benzină în trei cilindri, de 1.2 litri și care dezvoltă 82 de CP și 118 Nm cuplu maxim.
 
Pe hârtie, datele oficiale arată o accelerație de la 0 la 100 de km/h în 12.9 secunde și o viteză maximă de 167 de km/h. Valorile de accelerație se confirmă și în practică, C4 Cactus 1.2 VTi 82 nefiind nici pe departe o mașină cu care poți brava prin sprinturile de la semafor. Greutatea la gol, de numai 965 de kg, compensează însă major deficitul de CP, mașina fiind suficient de rapidă, fie că drumurile se fac în oraș, fie că se pleacă la drum lung. Poți merge liniștit în afara orașului la un regim de croazieră de 100 de km/h, fără să simți că motorul se chinuie excesiv de tare, dar nu poți face depășiri foarte rapide de la 60 de km/h, spre exemplu.
 
Test Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82 (02)
 
Dacă despre motor ne putem exprima mulțumirea, nu același lucru îl putem spune despre cutia de viteze cu cinci trepte, la capitolul exactitate. Schimbătorul de viteze se mișcă destul de haotic la schimbarea treptelor, are cursa cam lungă și fură din confortul de care are nevoie un șofer. Etajarea treptelor de viteză este însă una foarte corectă, cu treptele inferioare suficient de scurte pentru favorizarea depășirilor și cu treptele 4 și 5 mai lungi, pentru economie de combustibil la viteze ridicate.
 
Comportament rutier
 
Citroen C4 Cactus beneficiază de un sistem de suspensii clasic, setat însă mult prea dur. Veți zice că setările de genul acesta aduc un plus de sportivitate și stabilitate, dar nu este chiar așa. Nu zicem că mașina este periculos de instabilă, nici pe departe așa ceva, însă trecerea peste denivelări sau obstacole se resimte pronunțat de către cei din mașină, iar abordarea virajelor pe un asfalt denivelat duce la „țopăieli” nu foarte benefice trasei ideale. În schimb, C4 Cactus se simte foarte bine pe virajele largi abordate la viteze mari, acolo unde tăria suspensiei chiar aduce un plus. Jantele din aliaj ușor, pe 17 inch, nu fură foarte tare din confort, fiind un “must have” din punctul nostru de vedere numai dacă stăm să ne uităm la designul lor, cu totul și cu totul special.
 
Test Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82 (03)
 
Un plus notabil îl acordăm direcției, extrem de ușoară în oraș și foarte responsivă la drum lung, acolo unde volanul “se întărește” simțitor. Este de laudat și forma volanului, care permite o priză excelentă în zona orelor 9 și 3.
 
Cât despre comportament în afara șoselelor, nu se poate vorbi de abilități adevărate în acest sens. Lipsa unui sistem de trecțiune integrală, dar și concepția mașinii nu permit decât ușoare escapade pe deal sau pe drumuri forestiere “light” sau dacă vorbim de oraș trecerea peste borduri mai înalte. Garda la sol mărită te scutește de stresul unor eventuale mici accidente atunci când faci manevrele respective.
 
Consum
 
Valorile oficiale declarate de Citroen pentru C4 Cactus sunt de 5.6 l/100km în oraș și 4.0 l/100km în regim extraurban. Valorile obținute de noi: undeva în jurul valorii de 8.8 l/100km în aglomerația nebună din București și 5.5 l/100km pe traseul București – Poiana Brașov și retur, cu trecere prin super-aglomeratele stațiuni de pe Valea Prahovei. Ne-am declarat mai mult decât mulțumiți de consum, chiar dacă diferențele față de cifrele oficiale sunt mari.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Alături de exterior, interiorul atrage cel mai mult la C4 Cactus, ineditul adus de configurația planșei de bord și de forma scaunelor fiind un plus notabil din punct de vedere estetic.
 
Test Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82 (05)
 
Estetica nu compensează însă calitatea plasticelor de pe uși sau consola centrală, unanim criticată de toți cei care s-au aflat la bordul mașinii de test. Știm că C4 Cactus nu se vrea o mașină premium, dar se putea mult mai bine la acest capitol. Nici senzația și zgomotele produse la inchiderea portierelor sau a hayonului nu sunt prea plăcute, sunetul de tablă goală fiind nedemn de forma și designul mașinii.
 
Test Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82 (04)
 
Se știe faptul că la C4 Cactus butoanele clasice pentru controlul sistemului de infotainment sau pentru comenzile climatizării au fost înlocuite de o interfață cu ecran tactil de 7 inch,  amplasat în partea superioară a planșei de bord. Totul arată bine, însă lipsa unor butoane fizice pentru comenzile uzuale te scoate din sarite uneori. Pentru a schimba postul de radio sau pentru a modifica temperatura sistemului de climatizare trebuie să dai ‘nșpe mii de clickuri, delay-ul sistemului fiind și el supărător.
 
Scaunele șoferului și pasagerului față sunt incredibil de confortabile, în ciuda faptului că nu au o formă prea ergonomică la prima vedere. Am mers cu mașini cu scaune mult mai bine profilate și cu o multitudine de posibilități de reglaj, însă scaunele din C4 Cactus sunt în topul preferințelor noastre. Nici bancheta spate nu face excepție, fiind confortabilă în ciuda formei nu foarte profilate. Cotiera dintre scaunele față este însă “praf”. Nu oferă nici cea mai bună susținere, scârțâie de te doare capul și te transformă în contorsionist dacă vrei să tragi sau să eliberezi frâna de mână.
 
Pentru bagaje pasagerii au la dispoziție un portbagaj de 358 de litri, suficient de spațios pentru dimensiunile mașinii și cu un acces foarte bun la el. Păcat însă că bancheta spate nu se poate rabata fracționat. Și dacă tot a venit vorba de spații de depozitare, se puteau crea mai multe locuri pentru pus sticle sau cutii de suc, cele existente fiind în marea lor majoritate de nefolosit în acest scop.
 
Test Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82 (06)
 
Zgomotul specific motorului în trei cilindri se face resimțit destul de tare la interior, nefiind însă deranjant. La viteze mari acesta este acoperit, culmea, de zgomotele produse de vânt și de anvelope, singurul lucru de comentat fiind anumite sunete ciudate, de rezonanță, apărute dinspre motor în momentul accelerației mai hotărâte, de la peste 80 de km/h în sus.
 
Lista de dotări SHINE EDITION oferă și o serie de echipamente de confort și infotainment mai mult decât utile, cum ar fi sistemul de climatizare automată, navigația sau conexiunea bluetooth. La ele se adaugă senzorii de parcare față/spate, camera video pentru marșarier sau un plafon transparent panoramic. Pe primele două le recomandăm cu căldură, în schimb cu cei 725 de euro alocați plafonului din sticlă am fi făcut altceva.
 
Citroen C4 Cactus a obținut patru stele la testele de siguranță Euro NCAP.
 
4. Buget/Prețuri
 
Citroen C4 Cactus are un preț de pornire de 12.828 euro, TVA inclus– pentru versiunea Live, motor 1.2 PureTech 82 și cutie de viteze manuală cu cinci trepte. Versiunea testată de noi, 1.2 VTi 82 SHINE EDITION, scotea din buzunar 15.996 de euro plus alți peste 3.000 de euro pentru opționalele adăugate. Prețul final – 19.074 euro, TVA inclus.
 
În standard, SHINE EDITION oferă foarte multe dotări, de la sistemul de climatizare automată, farurile cu aprinderea automată, senzori de ploaie, navigație și până la jante din aliaj pe 17 inch.
 
Erau prezente, ca și dotări opționale, plafonul panoramic vitrat (725 euro), senzorii de parcare față/spate + camera marșarier (1.048 euro), roata de rezervă pe 15 inch (97 euro), radio digital DAB (161 euro), culoare exterioară perlată (725 euro) și tapițeria mixtă stofă/velur (322 euro). Toate prețurile au TVA-ul inclus.
 
Test Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82 (07)
 
Dacă tot suntem la capitolul buget, n-ar fi rău să amintim câteva cifre legate de costurile de mentenanță ale unui C4 Cactus motorizat 1.2 VTi 82. Astfel, Citroen recomandă efectuarea reviziilor la fiecare 25.000 de km parcurși sau la un an, costul unei revizii obișnuite, ce include schimbul de ulei, al filtrului de ulei și al filtrului de habitaclu, precum și manopera, ajungând la 380 de lei, TVA inclus.
 
Din doi în doi ani Citroen recomandă și schimbul filtrului de aer, al bujiilor și al lichidului de frână, lucru ce duce la un cost total de revizie de 750 de lei, TVA inclus. După șapte ani sau 175.000 de km parcurși ar trebui schimbată distribuția, setul aferent ei și curelelor de accesorii costând în total 763 de lei. Manopera vă va mai scoate din buzunar alți 325 de lei, ducând la un cost total de aproape 1.100 de lei pentru această operațiune.
 
Garanţia oferită de Citroen pentru C4 Cactus este de 4 ani în limita a 100.000 kilometri.
 
5. Concluzii
 
Citroen C4 Cactus este de departe “copilul rebel” din curtea școlii de crossovere de clasă mică.
 
Dacă l-ai cumpărat e bine să-l accepți și cu bune și cu rele. Părțile bune țin indiscutabil de design, dar și de cum te simți la bordul său în timpul călătoriilor. E de-ajuns să amintim din nou de scaune… Părțile proaste țin de calitatea materialelor, dar și de neajunsurile generate de precizia schimbătorului de viteze sau de suspensiile multe prea tari pentru drumurile din România.
 
Test Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82 (08)
 
Ne-am dori pe viitor și introducerea unor motoare mai performante în configurator.
 
Cât despre preț, C4 Cactus nu este nici cel mai ieftin model din segementul său, dar nici nu-ți scoate sume exorbitante din buzunar pentru ceea ce oferă.
 
Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82
 
Puncte pozitive:
· Designul “nebun”, atât la exterior cât și la interior
· Motorul economic
· Confortul oferit de scaune
 
Puncte negative:
· Precizia cutiei de viteze
· Suspensiile mult prea tari
· Calitatea materialelor de la interior
· Ergonomia cotierei față


Date tehnice Citroen C4 Cactus 1.2 VTi 82 SHINE EDITION
 
Motor: benzină, trei cilindri, 1.2 litri VTi
Cilindree: 1.199 cmc
Putere: 82 CP la 5.750 rpm
Cuplu maxim: 118 Nm la 2.750 rpm
0-100 km/h: 12.9 s
Viteză maximă: 167 km/h
Volum portbagaj: 358 litri
Greutate: 965 kg
Preţ de pornire în România: 15.996 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 19.074 euro, TVA inclus


 

 

Nota generală: 

6

Comportament rutier: 

6

Interior: 

7

Motorizare: 

6

Prețuri: 

7

Euro NCAP: 

4
 
 

Test Drive Ford EcoSport 1.0 EcoBoost

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Review-ul de față analizează comportamentul noii generații Ford EcoSport, lansată de constructorul american în vara anului 2015 și care are greaua misiune de a-și face loc cu succes în segmentul crossoverelor de clasă mică vândute în Europa. Modelul de test – o versiune Titanium motorizată de un propulsor 1.0 EcoBoost produs la Craiova.
 
1. Prezentare generală
 
Anul 2015 a produs o revoluție pe piața SUV-urilor vândute în Europa. Mici, compacte sau mari, acestea s-au vândut ca pâinea caldă, creșterile din fiecare segment în parte măsurându-se fără excepție în două cifre procentuale. Aproape 40% din totalul acestora au fost SUV-uri sau crossovere de clasă mică – Renault Captur, Opel Mokka și Peugeot 2008 fiind “premiantele anului”. Aglomerația din segment este însă din ce în ce mai mare, aproape toți marii producători aruncând în luptă câte un produs ce se vrea câștigător - Juke, CX-3, HR-V, C4 Cactus, 500X, Vitara, Duster sunt și ele nume deja consacrate.
 
Ford nu putea să stea deoparte, aducând de peste ocean, în 2013, micul crossover EcoSport. Gândit inițial pentru piețele din Brazilia și India, fabricat în India, noul model s-a dovedit a fi complet nepregătit pentru pretențiile consumatorilor din Europa. Calitatea materialelor, a asamblării sau suspensiile prost gândite au fost doar câteva dintre cauzele care au dus la un eșec al vânzărilor greu de digerat pentru constructorul american.
 
Test Ford EcoSport 1.0 EcoBoost (01)
 
Ford a reacționat în consecință, revizuind serios modelul în vara lui 2015. Cu toate că locația liniilor de asamblare nu a fost schimbată – rămânând aceeași fabrică indiană din Chennai – noul EcoSport a primit update-uri la toate capitolele, bazate pe feedback-ul clienților. Construit pe platforma Fiesta, EcoSport împrumută mare parte din elementele tehnice și de design interior ale celei mai bine vândute mașini de clasă mică din Europa.
 
Noul Ford EcoBoost este acum disponibil în configuratorul Ford în trei versiuni de motorizare – 1.0 EcoBoost 125 CP, 1.5 Ti-VCT 100 CP sau 1.5 TDCi 95 CP, respectiv în două niveluri de echipare – Trend sau Titanium. Motoarele sunt cuplate la o cutie de viteze manuală cu cinci trepte, opțional motorul TDCi putând fi combinat cu o cutie Powershift. Ford nu oferă pentru EcoBoost decât varianta cu tracțiune față, neexistând pentru moment nicio versiune 4x4. Prețul de start, în România, este de 17.250 de euro, TVA inclus, pentru versiunea 1.5 Ti-VCT 100 CP.
 
După cum spuneam și mai sus, mașina din test a fost un Ford EcoSport 1.0 EcoBoost, 125 CP – nivel de echipare Titanium.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
EcoBoost-ul de 1.0 litru produs la Craiova oferă 125 de CP și 170 de Nm cuplu maxim, putând accelera noul EcoSport de la 0 la 100 de km/h în 12.7 secunde. Viteza maximă se oprește la 180 de km/h. Sunt performanțe decente, care se înscriu în limitele oferite și de concurență. Dacă ne uităm la cele mai bine vândute SUV-uri de clasă mică din Europa în 2015, Renault oferă Captur TCe 90 (0-100 km/h în 13 secunde, viteza maximă 171 km/h), Opel vine cu Mokka 1.7 Turbo Ecotec de 140 CP (0-100 km/h în 10 secunde, viteza maximă 187 km/h), în timp ce Peugeot 2008 1.2 PureTech Turbo 110 CP face “suta” în 9.9 secunde și poate atinge 191 de km/h viteză maximă.
 
Test Ford EcoSport 1.0 EcoBoost (02)
 
În practică, EcoSport-ul din testul nostru este o mașină mai mult decât agreabilă din punctul de vedere al resurselor de putere pe care le resimte șoferul în pedala de accelerație, putând sprinta suficient de rapid în cazul depășirilor, potolindu-l însă pe cel de la volan prin limitele sale atunci când se dorește o depășire mai din scurt. Cutia de viteze este foarte bine etajată, permițând pe de o parte cuplului motor să se “exprime” în largul său pe virajele șoselelor de munte, în treptele II sau III și contribuind, pe de altă parte, la o rulare confortabilă la viteze de peste 110 km/h, pe autostradă. Ne-a lipsit însă aici treapta a VI-a de viteză, lucru ce ar fi contribuit la căderea turației motorului și implicit la un consum mai mic de combustibil.
 
Ghidajul schimbătorului de viteze este impecabil, așa cum ne-a obișnuit Ford de ani buni.
 
Comportament rutier
 
Update-urile aplicate de către inginerii Ford trenului de rulare și suspensiilor se răsfrâng pozitiv asupra ținutei de drum. Suspensia întărită permite abordarea cu încredere a virajelor, filtrând în același timp toate nereguralitățile asfaltului. Evident că EcoSport nu poate atinge nivelul Fiesta în materie de comportament dinamic, garda la sol sporită și înălțimea mare a mașinii retezând din fașă aspirațiile de pilot oricărui șofer cu capul pe umeri. Zgomotele produse de trenul de rulare sunt foarte puțin resimțite la interior.
 
Direcția nu este atât de responsivă ca și la Fiesta, însă oferă un feedback suficient de bun asupra traselor abordate. Volanul se manevrează ușor în oraș, acolo unde este nevoie de o mai mare fluiditate la efectuarea manevrelor urbane și se întărește pe măsură la drum întins.
 
Test Ford EcoSport 1.0 EcoBoost (03)
 
Poziția mai înaltă la volan asigură o vizibilitate mult mai bună decât în cazul unei mașini “normale” de clasă mică, șoferul adaptându-se foarte repede în această postură.
 
Și cum Ford EcoSport se dorește un crossover cu care te poți aventura la nevoie în afara suprafețelor asfaltate, l-am dus în cele două zile de test pe drumuri forestiere ușoare, dar și pe dealuri acoperite cu iarbă “brumată” dimineața. Garda la sol mărită face clar diferența în comparație cu un automobil obișnuit, putând să treci fără probleme peste obstacole, gropi sa șleauri moderate ca și dimensiuni. Cu un unghi de atac de 22 de grade și unul de degajare de 35 de grade, EcoSportul nostru a evitat elegant lovirea barelor sau zgărierea părților inferioare la schimbările de unghiuri ale drumului.
 
Test Ford EcoSport 1.0 EcoBoost (04)
 
Se resimte însă lipsa unui sistem de tracțiune integrală în unele momente, mai ales când aderența pe roțile față este foarte precară. Este ușor să te aventurezi în locuri care nu sunt “de nasul” EcoSport-ului și să rămâi blocat cu șanse minime de ieșire.
 
Consum
 
Ford declară pentru motorul 1.0 EcoBoost de 125 CP montat pe un EcoSport greu de 1.350 de kg un consum urban de 6.6 l/100km și extraurban de 4.7 l/100km. Valorile oficiale nu au putut fi egalate de noi în test, pe parcursul a circa 50 de km rulați în București computerul de bord indicând 10.5 l/100km și 16 km/h viteză medie. În afara orașului am făcut în jur de 600 de km, pe ruta București-Campulung Muscel-Bran-Rașnov-Brașov-Cheia-București, consumul mediu la întoarcerea în capitală fiind de 6.5 l/100km. Ni se pare o idee cam mare la prima vedere, dar trebuie să luăm în calcul parcurgerea autostrazii A1 cu viteza constantă de 130 de km/h, dar și escapadele în afara drumurilor asfaltate, la viteze foarte mici.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Trebuie să recunoaștem faptul că interiorul a fost capitolul de care ne-am temut cel mai tare, după ce reacțiile primilor jurnaliști ce au intrat în contact cu EcoSport nu au fost dintre cele mai bune. “Plastic tare, asamblare proastă...” – cam ăsta ar fi numitorul comun din review-uri.
 
Odată urcați în habitaclu și după parcurgerea primilor kilometri am constata că lucrurile nu stau tocmai așa. Este adevărat că toate elementele plastice de la interior sunt fabricate dintr-un material tare, însă totul este bine asamblat, dacă stăm să ne uităm la clasa din care face parte EcoSport.
 
Test Ford EcoSport 1.0 EcoBoost (05)
 
E normal să nu existe pretenții premium la acest capitol, pe noi mulțumindu-ne ansamblul oferit de Ford -  nimic nu scârțâia, nu existau lufturi exagerat de mari între elemente, iar calitatea materialelor este mai mult decât decentă, datorită poate și nivelului de echipare Titanium – care oferea scaune îmbrăcate într-o combinație de piele și material textil catifelat, praguri specifice, covorașe din velur sau maneta frânei de mână îmbrăcată în piele.
 
Vizibilitatea din postura șoferului este foarte bună spre față și în oglinzile laterale, fiind însă limitată prin lunetă, din cauza dimensiunilor mici ale acesteia, dar și din cauza înălțimii mașinii. Senzorii de parcare spate compensează însă acest neajuns.
 
Comenzile uzuale sunt la îndemână, însă multitudinea de butoane din partea superioară a consolei centrale îngreunează serios navigarea prin meniul sistemului de infotainment. Este foarte dificil să setezi ceva, mai ales în mers. Nici ecranul computerului de bord nu este un reper de eficiență, având dimensiuni microscopice și oferind doar informații de bază legate de range sau consum.
 
Test Ford EcoSport 1.0 EcoBoost (06)
 
Spațiul interior este foarte mare, dacă facem o comparație cu Fiesta, noului EcoSport oferind foarte multă libertate de mișcare pentru cap, chiar și pe locurile din spate. Pe banchetă pot lua loc la nevoie trei persoane, însă pot călători confortabil numai două. Șoferul și pasagerul călătoresc și ei foarte bine, chiar dacă înălțimea la care sunt plasate scaunele și posibilitățile minime de reglaj al acestora pot ridica unele nemulțumiri. Călătoriile de câteva sute de kilometri nu vor da însă dureri de spate, grație formei bune a scaunelor.
 
EcoSport oferă pasagerilor suficient de multe spații de depozitare a obiectelor mici, în uși sau pe consola centrală regăsindu-se nu mai puțin de cinci locuri în care se puteau așeza cutii de suc sau sticle de apă de 0.5 litri.
 
Test Ford EcoSport 1.0 EcoBoost (07)
 
Portbagajul oferă 333 de litri în materie de volum pentru bagaje, accesul la el făcându-se prin intermediul unei portiere ce se deschide spre stânga, și nu clasic, cu un hayon. Aici apare însă o mare problemă – dacă nu parchezi la o distanță mai mare de un metru față de mașina din spate, nu ai acces facil la lucrurile din portbagaj. Dacă se ia în calcul și roata de rezervă ce poate fi montată pe acea portieră, lucrurile stau și mai urât, fiind necesară o forță destul de mare pentru a o închide, dacă mașina este parcată ușor înclinată spre stânga. Una peste alta, ni se pare o soluție total neinspirată, care nu aduce aproape niciun beneficiu practic. Atrage însă privirile pe stradă…
 
Test Ford EcoSport 1.0 EcoBoost (08)
 
Zgomotele produse de motor, ce are un ușor ton gutural, de diesel, ajung mult diminuate spre pasagerii din mașină, la fel și cele produse de vânt sau anvelope. Ford EcoSport este o mașină bine antifonată, chiar și la rularea pe drumuri acoperite cu pietriș. Facem aici o comparație cu Citroen-ul C4 Cactus testat anterior, în care auzeai fiecare fir de nisip ce se lovea de podeaua mașinii. Diferențele evidente în favoarea Ford-ului se vedeau și la închiderea portierelor, neexistând acel zgomot de tablă goală auzit la Citroen.
 
Ford oferă pe EcoSport un sistem de sunet cu șase difuzoare, a cărei calitate este peste multe alte asemenea sisteme entry-level.
 
Ford EcoSport a obținut patru stele la testele de siguranță Euro NCAP.
 
4. Buget/Prețuri
 
Noul Ford EcoSport are un preț de pornire de 17.250 de euro, TVA inclus, în versiunea 1.5 Ti-VCT de 100 CP, nivel de echipare Trend. Mașina din test costa 19.250 de euro, TVA inclus, sumă la care se adăugau alți 2.600 de euro pentru pachetele opționale prezente (pachet Titanium, pachet iarnă, vopsea metalizată, geamuri fumurii spate, roată de rezervă de dimensiuni normale). Așadar, un total de 21.850 de euro, preț de listă, fără a se lua în calcul eventuale oferte sau promoții.
 
Test Ford EcoSport 1.0 EcoBoost (10)
 
Nivelul de echipare Trend aduce o listă de echipamente standard destul de generoasă, cu dotări absolut necesare  - aer condiționat manual, geamuri electrice față/spate, computer de bord, volan îmbrăcat în piele, scaune șofer cu reglaj lombar sau jante din oțel pe 16 inch.
 
Prețul de start pentru noul Ford EcoSport pare imens, dacă ne uităm la ce oferă concurența. Renault Captur pleacă de la 12.800 de euro (TCe 90 LIFE), Opel Mokka este oferit de la 15.250 de euro (1.6 ECOTEC Selection), iar Peugeot 2008 1.2 PureTech 110 ACTIVE costă 15.967 euro, preț de bază. Așadar, diferența în defavoarea Ford este de minim 1.400 de euro, sumă deloc de neglijat.
 
În practică, și spunem asta din experiența de posesori de mașini Ford cumpărate noi din România, Ford are o politică de reduceri și o maleabilitate în negociere destul de largă, așa că nu este exclus ca prețul de listă să se ducă destul de serios în jos după câteva runde de negociere.
 
Garanţia oferită de Ford pentru noul EcoSport este de 2 ani în limita a 100.000 kilometri, putându-se achiziționa suplimentar un pachet de garanție de încă 3 ani, în schimbul a 175 de euro.
 
5. Concluzii
 
Noul Ford EcoSport va avea o misiune foarte grea în lupta la care a pornit. Rivalii săi au ceva ani de experiență în spate, clienții deja cunosc respectivele modele, iar prețurile pe care Ford le cere pe micul crossover sunt simțitor mai mari decât cele ale concurenței.
 
Test Ford EcoSport 1.0 EcoBoost (11)
 
Americanii oferă în schimb însă un pachet foarte solid, atât din punctul de vedere al motorizării 1.0 EcoBoost, dar și dacă stăm să ne uităm la trenul de rulare și la nivelul de echipare standard a mașinii. Ținuta de drum și soliditatea percepută în toate condițiile de rulare sunt atu-uri importante.
 
Succesul lui EcoSport va ține doar de disponibilitatea Ford de a duce prețurile în jos, un lucru esențial, cel puțin pe piața din România.
 
Ford EcoSport 1.0 EcoBoost 125 CP
 
Puncte pozitive:
· Resursele de putere și cuplu oferite de motor
· Precizia cutiei de viteze
· Ținuta de drum
· Spațiul interior
 
Puncte negative:
· Prețul ridicat
· Consumul măricel
· Portiera spate, total ineficientă


Date tehnice Ford EcoSport 1.0 EcoBoost
 
Motor: benzină, trei cilindri, 1..0 litri EcoBoost
Cilindree: 999 cmc
Putere: 125 CP la 6.000 rpm
Cuplu maxim: 170 Nm la 4.000 rpm
0-100 km/h: 12.7 s
Viteză maximă: 180 km/h
Volum portbagaj: 333 litri
Greutate: 1.350 kg
Preţ de pornire în România: 17.250 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 21.850 euro, TVA inclus


 

Nota generală: 

7

Comportament rutier: 

7

Interior: 

7

Motorizare: 

7

Prețuri: 

5

Euro NCAP: 

4
 
 

Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi 115 CP

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Continuăm aventura noastră în lumea SUV-urilor de segment B cu un test ce are drept subiect Peugeot 2008. Al treilea cel mai bine vândut model din această clasă în Europa anul trecut, micul crossover francez ne-a fost partener de călătorie în versiunea 1.6 e-HDi 115 CP, nivel de echipare Allure.
 
1. Prezentare generală
 
Lansat în primăvara lui 2013, cu ocazia Salonului Auto de la Geneva, 2008 a fost unul dintre primele modele de acest gen oferite clienților europeni. Construit pe platforma lui 208, crossoverul Peugeot se aventura în lumea SUV-urilor de clasă mică, segment “inventat” de japonezii de la Nissan cu al lor Juke, în al cărui succes nu credea multă lume la momentul lansării sale.
 
Numai că în 2013 s-a produs declick-ul în rândul consumatorilor din Europa. Cererea pentru astfel de mașini a început să crească din ce în ce mai tare, creșterile de vânzări urcând la valori uluitoare. Anul 2015 a marcat creșteri cuantificate în două cifre procentuale, segmentul SUV-urilor de clasă mică fiind poate cel mai dinamic din piață. Lansările de noi modele nu au contenit, însă Peugeot 2008 a continuat să fie una dintre cele mai bine vândute mașini din clasa sa, ocupând cea de-a treia poziție a podiumului în 2015, după Renault Captur și Opel Mokka.
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (01)
 
Începutul anului 2016 a venit cu un facelift pentru Peugeot 2008, modificările estetice dorind să consolideze și mai tare poziția acestuia pe piață.
 
În România, oferta actuală cuprinde două versiuni de motorizare pe benzină PureTech (1.2 litri aspirat 82 CP, 1.2 litri turbo 110 CP), respectiv trei propulsoare diesel BlueHDi 1.6 – de 75, 99 sau 120 CP. Toate respectă normele de poluare EURO 6. Clienții pot alege Peugeot 2008 în trei versiuni de echipare – Access, Active sau Allure. Prețul de start este de 14.032 euro, pentru versiunea 1.2 PureTech 82 CP Access.
 
Mașina din testul nostru avea sub capotă un motor e-Hdi de 1.6 litri, EURO 5, care dezvolta 115 CP și era oferită în nivelul de echipare Allure.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Pentru motorul 1.6 e-HDi cifrele de pe hârtie arată 115 CP furnizați la 3.600rpm și 270 Nm disponibili la 1.750 rpm. Accelerația de la 0 la 100 de km/h se face în 10.4 secunde, viteza maximă fiind de 188 de km/h. Dacă stăm să ne uităm în “curtea” rivalilor, Renault oferă Captur dCi 110 ce accelerează de la 0 la 100 de km/h în 11.4 secunde și poate atinge 182 de km/h viteză maximă, în timp ce Opel Mokka 1.6 CDTI de 110 CP face același sprint în 12.5 secunde și marchează 178 de km/h la capitolul viteză maximă. 2008 le este superior așadar.
 
Să lăsăm teoria deoparte și să vedem cum se descurcă mașina în practică. Pus pe o mașină ce nu depășește în greutate 1.200 de kg, motorul HDi de 1.6 litri s-a dovedit a fi mai mult decât suficient la toate pretențiile șoferului în materie de accelerație, cuplul motor oferind resurse excelente în momentul depășirilor. Cuplat la o cutie de viteze manuală cu șase trepte, propulsorul oferit de Peugeot este unul dintre cele mai rafinate unități din segmentul său, vibrațiile sau zgomotul produse “by default” de un diesel fiind aproape de neresimțit la interior.
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (02)
 
Cutia de viteze este etajată perfect din punctul nostru de vedere, cu treptele III și IV dedicate manevrelor de depășire și cu o treaptă a VI-a gândită la fix pentru rularea pe autostradă la viteze de peste 120 de km/h. Spre deosebire de cutia în cinci trepte testată anterior pe fratele de platformă Citroen C4 Cactusși care se apropia ușor de cuvântul “dezastru”, precizia schimbărilor de trepte și ghidajul schimbătorului de viteze de pe 2008 sunt impecabile. Nimic de reproșat la acest capitol, poate doar măciulia schimbătorului fabricată din aluminiu și care ți se lipește efectiv de mână în diminețile friguroase.
 
Comportament rutier
 
Peugeot 2008 vine cu o suspensie setată spre a oferi cel mai bun confort pasagerilor săi. Faptul că amortizoarele sunt moi se vede încă din primii kilometri parcurși, însă tot de la început nu poți să nu observi un mic paradox – treci peste gropi sau limitatoare de viteză și te aștepți să nu simți mare lucru însă se întâmplă exact contrariul. Mașina se balansează serios, șocurile trecerii peste denivelări se resimt în scaune, iar zgomotele provenite de la elementele suspensiei nu sunt nici ele foarte bine amortizate.
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (03)
 
La drum întins totul este perfect cât asfaltul este bun și nu sunt prea multe curbe strânse pe traseu. Virajele luate  cu viteză mai mare fac din Peugeot 2008 o mașină cu un ruliu pronunțat, potolind din start șoferii cu chef de alergat pe curbe. Una peste alta, cel mai bun teren pentru un 2008 1.6 HDi sub capotă este reprezentat atât de străzile proaspăt asfaltate din oraș sau de șoselele expres sau autostrăzile unde se poate rula la viteze de croazieră într-un confort deosebit.
 
Este păcat că Peugeot nu oferă un 2008 mai “direct” în răspuns și reacții, mai ales că șoferul beneficiază de o poziție de condus perfectă, responsabil pentru acest lucru fiind conceptul i-Cockpit – cu un volan de mici dimensiuni plasat ideal și ceasurile de bord situate peste volan ca și direcție de citire.
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (04)
 
Manevrabilitatea în oraș este însă una foarte bună, grație volanului foarte “moale”, dar și datorită lungimii mașinii, ce depășește cu puțin 4.10 metri. Poziția înaltă la volan sporește vizibilitatea, însă oglinzile laterale așezate într-o poziție foarte joasă față de privirea șoferului necesită un oarecare timp de acomodare.
 
Dacă vorbim de comportamentul în afara asfaltului, mașina din testul nostru beneficia de sistemul Grip Control care modifică setările tracțiunii în anumite moduri presetate, pentru a oferi cea mai bună aderență în funcție de suprafața de rulare. Garda la sol nu foarte mare și elementele stilistice ale barelor față/spate nu permit însă ieșiri foarte îndrăznețe în off-road, Peugeot 2008 rămânând o mașină dedicată cel mult “aventurilor” de trecere peste borduri sau alte obstacole din oraș.
 
Consum
 
Consumul oficial declarat de Peugeot pentru 2008 1.6 e-HDi 115 CP arată valoarea de 4.7 l/100km  în oraș și 3.6 l/100km în regim extraurban. Evident că valorile oficiale nu au putut fi confirmate de noi în practică, însă cifrele obținute în traficul real nu sunt deloc de speriat. În București, la ore când traficul este foarte aglomerat, am obținut 6.8 l/100km – un lucru ce a contribuit esențial la această valoare fiind sistemul Start/Stop, care-și face treaba excelent.
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (05)
 
Consumul afișat după o călătorie de peste 300 de km în afara Bucureștiului arăta valoarea 5.2 l/100km, însă aceasta poate scădea fără probleme sub 5 l/100km în condițiile unei rulări “normale”, rezultatul obținut noi fiind afectat de nenumăratele situații în care mașina a stat pe loc cu motorul pornit sau a fost “chinuită” în diferite probe de rulare.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Alături de de exteriorul foarte “chic”, interiorul este capitolul prin care Peugeot 2008 atrage poate cel mai mult, vizați cel mai tare ca și target fiind tinerii și în special femeile.
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (06)
 
Multitudinea de linii estetice de pe planșa de bord, care crează eleemente de diferite forme și texturi dau viață habitaclului, iar soluția i-Cockpit duce ergonomia postului de conducere la cel mai înalt nivel. Totul este foarte vizibil, de la indicațiile ceasurilor de bord și până la toate butoanele comenzilor uzuale, fie că sunt amplasate pe volan fie că sunt pe consola centrală. Sistemul de infotainment își proiectează interfața grafică pe un ecran tactil foarte responsiv, cu mult superior soluției folosite pe C4 Cactus. Comenzile climatizării automate sunt clasice, situate sub gurile de ventilație centrale și pot fi utilizate fără ca șoferul să-și ia ochii de la drum. Sistemul audio este unul decent, fără a excela cu nimic.
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (12)
 
Din păcate există și un punct ce duce în jos ergonomia – fiind vorba de comenzile tempomatului. Acestea sunt situate în spatele volanului, într-o poziție ce le face complet invizibile pentru șofer și evident aproape imposibil de folosit. Nu știm cine s-a gândit la o asemenea soluție, dar ar trebui tras serios de urechi…
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (07)
 
Calitatea materialelor alternează în funcție de elemente, fiind una excelentă pe banda texturată a planșei de bord și una discutabilă în partea inferioară a consolei centrale. Eventualele minusuri la acest capitol sunt însă compensate de asamblarea fără cusur, care nu lasă să se întrevadă lufturi sau alte asemenea “bube”. Per ansamblu însă, Peugeot ar putea face un efort în a ridica puțin ștacheta calității.
 
Scaunele și materialul care le îmbracă ar trebui luate drept reper în clasă, oferind un suport excelent pentru din toate punctele de vedere. Șoferul și pasagerul față călătoresc confortabil, însă nici pasagerii de pe bancheta spate nu se pot plânge, spațiul oferit pentru genunchi și cap fiind mai mult decât suficient. Mașina din test era echipată cu așa numitul plafon LED TRACK, ce beneficia de o lumină ambientală extrem de plăcută noaptea, generată de o serie de LED-uri ascunse în “crăpăturile” desenate în suprafața acestuia.
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (08)
 
Portbagajul oferă 350 de litri în materie de volum de încărcare, o valoare suficentă pentru mici escapade în afara orașului. În uși sau în consola centrală mai există câteva locuri de depozitare a diferitelor obiecte mici, însă niciunul dedicat cu adevarat sticlelor de apă sau cutiilor de suc.
 
Peugeot 2008 este un model bine antifonat, nici zgomotele motorului și nici cele provenite de la vânt sau roți nederanjând prea tare confortul pasagerilor. Poate cele mai supărătoare zgomote vin de la suspensie, în momentele de care aminteam mai sus.
 
Peugeot 2008 a fost testat de Euro NCAPîn 2013, obținând maximul de cinci stele.
 
4. Buget/Prețuri
 
Prețul de pornire pentru Peugeot 2008 este de 14.032 euro, pentru versiunea 1.2 PureTech 82 Access. Mașina din test a venit în cel mai de sus nivel de echipare – Allure, care, alături de motorizarea 1.6 e-HDi ridica prețul la 21.198 euro, scăzut de un discount la 20.667 de euro, TVA inclus. Din această sumă aproape 300 de euro erau cheltuți pe vopseaua metalizată neagră, alți 242 de euro reprezentând costul jantelor din aliaj ușor pe 17 inch și al sistemului Grip Control.
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (09)
 
Nivelul de echipare Allure vine cu o lungă listă  de echipamente oferite în standard, printre care se numără climatizarea automată, farurile cu lumini de zi LED și aprindere automată, senzori de ploaie, oglindă heliomată sau oglinzi laterale pliabile electric. Nu lipsesc nici geamurile electrice față/spate sau scaunele față Dynamic.
 
Să ne uităm acum la ce oferă concurența. Renault Captur 1.5 dCi 110 în echipare de vârf pleacă de la 17.500 de euro, în timp ce Opel Mokka 1.6 CDTI Cosmo este oferit de la 20.140 de euro. Diferența în favoarea Renault nu este de neglijat, însă Peugeot vine o idee mai bine dotat.
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (10)
 
În materie de costuri de întreținere, Peugeot recomandă efectuarea reviziilor pentru modelul testat la fiecare 25.000 de km sau la un an, o revizie obișnuită ce incude doar schimbul de ulei și al filtrului de polen costând, cu tot cu manoperă, 422 de RON, TVA inclus. Din doi în doi ani se schimbă suplimentar filtrele de aer și de motorină, precum și lichidul de frână, caz în care posesorul unui 2008 1.6 e-HDi va trebui să scoată din buzunar 836 de RON. La 100.000 de km se verifică și calitatea antigelului și nivelul aditivului filtrului de particule, operațiuni ce nu reprezintă decât aproximativ 20 de RON cost suplimentar.
 
Garanţia oferită în România de Peugeot pentru noul 2008 este de 4 ani în limita a 100.000 kilometri.
 
5. Concluzii
 
Peugeot 2008 are deja în spate trei ani de existență pe piață și oferă clienților un pachet solid, fie că vorbim de motorizările disponibile, fie că ne uităm la dotările de siguranță sau confort.
 
Designul exterior și ambianța interioară sunt printre cele mai reușite din segmentul său, țintind exact clientela ce dorește un asemenea crossover de clasă mică – tinerii și mai ales femeile, așa că succesul modelului nu are cum să nu fie asigurat. Peugeot 2008 este ca și model exact opusul “nebunului” Citroen C4 Cactus, oferind rafinamentul și doza necesară de parfum franțuzesc așteptată de la constructorul din Sochaux.
 
Test Drive Peugeot 2008 1.6 e-HDi (11)
 
Refresh-ul estetic din această primăvară va așeza și mai solid 2008 în preferințele cumpărătorilor și nu va fi un lucru neobișnuit dacă vom vedea și în 2016 micul crossover oferit de Peugeot pe podiumul celor mai vândute modele din segmentul său în Europa.
 
Peugeot 2008 1.6 e-HDi 115 CP Allure
 
Puncte pozitive:
· Rafinamentul și resursele de putere ale motorului
· Cutia de viteze excelent etajată
· Consumul mic de motorină
· Atmosfera aparte de la interior
· Ergonomia oferită de i-Cockpit
 
Puncte negative:
· Ansamblul suspensiei
· Calitatea unor materiale de la interior
· Poziționarea comenzilor tempomatului


Date tehnice Peugeot 2008 1.6 e-HDi 115 CP Allure
 
Motor: diesel, patru cilindri, 1.6 litri e-HDi EURO 5
Cilindree: 1.560 cmc
Putere: 115 CP la 3.600 rpm
Cuplu maxim: 270 Nm la 1.750 rpm
0-100 km/h: 10.4 s
Viteză maximă: 188 km/h
Volum portbagaj: 350 litri
Greutate: 1180 kg
Preţ de pornire în România: 15.629 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 20.677 euro, TVA inclus


 
 

Nota generală: 

7

Comportament rutier: 

6

Interior: 

7

Motorizare: 

8

Prețuri: 

7

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Suzuki Vitara S AllGrip

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Cunoscut drept un constructor cu vastă experiență în lumea mașinilor de teren, Suzuki nu putea să stea deoparte de nebunia ce a cuprins Europa pe segmentele B și C ale SUV-urilor, lansând pe piață în primăvara lui 2015 un Vitara reinventat, mulat perfect pe preferințele clienților ce-și doresc o mașină nu foarte mare ca dimensiuni și cu capabilități serioase de “desfășurare” în off-road. La un an distanță de la lansarea sa pe piață, am putut testa un Suzuki Vitara S, model din ce în ce mai des întâlnit pe șoselele din România.
 
1. Prezentare generală
 
Noul Suzuki Vitara a avut premiera mondială în toamna lui 2014, cu ocazia Salonului Auto de la Paris, readucând în prim plan legendarul nume ce facea furori în anii ’90 în rândul amatorilor de aventuri off-road. Față de “bunicul” Vitara, noul model renunță la a se axa preponderent pe sistemele “adevărate” de tracțiune ce făceau minuni în afara șoselelor și propune clienților o caroserie cu patru uși, perfect adaptată noului stil de viață al europeanului “cool” din zilele noastre.
 
Test Suzuki Vitara S (01)
 
Lansat pe piață în primăvara anului trecut, în două versiuni de motorizare de 1.6 litri, una pe benzină aspirată și alta diesel, Suzuki Vitara a primit în toamna lui 2015 și versiunea S, cu un motor turbo pe benzină de 1.4 litri sub capotă, din noua familie BoosterJet. Noul model vândut în Europa se asamblează în fabrica Suzuki din Ungaria.
 
Concurența în segmentul în care a fost plasat Vitara este enormă, însă Suzuki plusează în avantajul său cu sistemul de tracțiune integrală AllGrip, oferit ca și opțiune însă. Dacă stăm să ne uităm la concurență, doar Dacia Duster poate fi considerată un rival adevarat din acest punct de vedere, prin capabilitățile sistemului 4x4. Nu are rost să enumerăm lunga listă de modele cu care se bate Vitara în Europa, câteva dintre acestea fiind testate de noi în ultimele luni – Citroen C4 Cactus, Ford EcoSport sau Peugeot 2008, la care se adaugă nume deja celebre precum Renault Captur, Nissan Juke sau Opel Mokka X.
 
În România clienții au de ales între cele trei variante de motorizare amintite mai sus – 1.6 benzină (120 CP, 156 Nm cuplu maxim), 1.6 turbo-diesel DDIS (120 CP, 320 Nm cuplu maxim), respectiv 1.4 BoosterJet (140 CP, 220 Nm cuplu maxim). Cel mai ieftin Suzuki Vitara costă 13.650 de euro, TVA inclus, în versiunea pe benzină 1.6, nivel de echipare Cool și tracțiune 4x2. Cea mai ieftină versiune 4x4 este motorizată de același benzinar aspirat și costă 15.300 de euro, TVA inclus.
 
Mașina ce ne-a fost companion de drum pentru trei zile a fost un Suzuki Vitara S, versiune ce beneficia de sistemul AllGrip, cuplul motor fiind transmis la roți cu ajutorul unei cutii de viteze manuale, cu șase trepte. Opțional se poate alege o cutie automată produsă de Aisin , cu șase rapoarte.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Suzuki a prezentat anul trecut noua generație de motoare turbo pe benzină BoosterJet, de 1.0 litru sau 1.4 litri, acesta din urmă dând viață și mașinii testate de noi. Beneficiind de injecție directă și de aportul unei turbine, propulsorul poate accelera Vitara S Allgrip, de la 0 la 100 de km/h în 10.2 secunde, în timp ce viteza maximă se oprește la 200 de km/h. Dacă ne uităm la Dacia Duster 1.2 TCe 4x4 (125 CP, 205 Nm cuplu maxim), cifrele de pe hârtie ne arată că același sprint poate fi făcut în 11 secunde, iar viteza maximă se oprește la 177 de km/h.
 
Test Suzuki Vitara S (02)
 
În practică, pus pe o mașină ce nu cântărește decât 1.210 kg, noul BoosterJet de 1.4 litri face minuni. Reprizele de accelerare sunt impresionante, grație cuplului maxim oferit pe o plajă largă de turații (între 1.450 și 4.000 rpm), în timp ce sunetul motorului pătrunde la interior cât să-ți creeze feelingul potrivit. Capacitatea cilindrică mai mare și cei patru cilindri îți dau senzația că motorul nu se chinuie în anumite momente, așa cum poți resimți la unele unități de 0.9 sau 1.0 litru în trei cilindri. Depășirile se pot face în cea mai deplină siguranță, atat timp cât alegi treapta de viteză potrivită și nu te hazardezi în manevre “demente”.
 
Performanțele motorului, pe care nu gratuit le putem caracteriza drept excepționale, sunt completate de o cutie de viteze manuală cu șase trepte, foarte scurt etajată și al cărei schimbător se manevrează ferm. Poate mult prea ferm pentru o domnișoară ce ar conduce o Vitara S…
 
Test Suzuki Vitara S (03)
 
Rapoartele scurte din cutie ajută așadar la reprize foarte bune, însă reversul medaliei face ca treptele a 5-a și mai ales a 6-a să nu fie suficient de lungi pentru rularea pe drumuri expres sau pe autostrăzi în cel mai eficient mod. Astfel, în ultima treaptă de viteză turometrul arată aproape 3.000 rpm la 120 de km/h,  lucru ce compromite într-o măsură serioasă atât consumul de combustibil, cât și confortul acustic.
 
Comportament rutier
 
Față de versiunile “normale” Vitara, varianta S a avut parte de o revizuire a ansamblului tren de rulare / direcție din partea inginerilor japonezi, în sensul sporirii sportivității. A rezultat astfel o mașină uimitoare pentru segmentul său, stabilitatea pe viraje fiind net superioară rivalilor. Tăria suspensiei nu a afectat însă confortul la trecerile peste denivelări, zgomotele sau șocurile resimțite de șofer sau pasageri fiind și ele la un nivel minim, lucru prin care Vitara poate da lecții altor mărci cu pretenții.
 
Și la viteze mari Suzuki Vitara S este o mașină extrem de plăcută la condus, sigură pe ea la schimbările mai mult sau mai puțin bruște de direcție, zgomotele motorului fiind aproape în totalitate acoperite la peste 100 de km/h de cele provenite de la anvelope și vânt. Situația ar fi stat și mai bine dacă nu ar fi existat problema lungimii raportului de transmisie pentru treapta a 6-a, problema de care am amintit mai sus.
 
Comportament off-road
 
Sârșitul lunii martie a adus peste România o vreme nu foarte primăvăratică, așa că împinși de la spate de o atmosferă ploioasă în București am pornit în căutarea zăpezilor spre munte. Nu ne-a luat foarte mult timp să găsim așa ceva, drumul care urcă din DN1 A spre Muntele Roșu fiind acoperit încă din primele sute de metri cu zăpadă proaspătă. Am reușit însă să urcăm până sus fără nici cea mai mică problemă, grație sistemului de tracțiune integrală AllGrip, ce permite alegerea între patru moduri de rulare.
 
Test Suzuki Vitara S (04)
 
Astfel, pentru condiții de asfalt uscat sau puțin umed se poate rula fără probleme în modul Auto, care decuplează puntea spate din ecuația tracțiunii, în vederea obținerii unui cât mai bun consum de combustibil. Modul Sport gestionează livrarea cuplului motor la roți pentru cele mai bune performanțe dinamice pe asfalt, în timp ce modul Snow se ocupă, evident de rularea pe zăpadă sau prin noroi. Peste toate există însă modul Lock, cel care te va scoate din cele mai neplăcute situații întâlnite în teren accidentat și care blochează diferențialul în așa fel încât cele două punți să primească resurse de putere și cuplu în mod egal. Tot pentru ieșirile în afara drumurilor asfaltate Vitara S este dotată și cu sistemul de asistență la coborârea pantelor, care te scutește de stresul efectuării unor astfel de manevre în off-road. Garda la sol de 185 de mm permite trecerea peste obstacole măricele.
 
Test Drive Suzuki Vitara S (05)
 
Modul Lock ne-a făcut să pierdem mai bine de o oră prin zăpada proaspătă, punând Vitara S în cele mai diverse situații de urcare/coborâre sau viraje luate la viteze mai mari sau mai mici. Micul SUV japonez s-a comportat exemplar, arătându-ne de unde-și trage originile și dovedindu-ne că nu degeaba modele precum vechiul Vitara sau Jimny au ajuns adevărate legende.
 
Consum
 
Consumul mediu declarat de Suzuki pentru Vitara S este de 5.4 l/100 km. În oraș japonezii promit 6.3 l/100 km, în timp ce în mediul extra-urban consumul oficial arată doar 5.0 l/100km. Cifrele de pe hârtie sunt însa destul de departe de ceea ce am obținut noi în mod real, însă se înscriu în plaja de valori scoase de un propulsor turbo pe benzină de o asemenea capacitate cilindrică. În concret, după un drum de aproape 400 de km extra-urban, ce a inclus și “joaca” prin zăpadă ne-am întors în București cu 6.2 consum mediu afișat de CB, iar cei aproape 100 de km rulați în București la ore de trafic intens au însemnat un consum de 7.9 l/100 km. Valoarea decentă a consumului urban se datorează și sistemului Start/Stop, care-și face treaba bine dar care însă are momente în care refuză să pornească motorul dacă staționarea se face mai mult timp fără a se ține apăsată pedala de frână. Situațiile de acest gen nu sunt tocmai placute.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Suzuki Vitara nu impresionează prin calitatea ieșită din comun a materialelor folosite la interior, însă calitatea asamblării și senzația de durabilitate pe care ți-o dau toate plasticele de pe planșa de bord sau fețele de uși te fac să uiți ușor acest minus. Japonezii nici nu s-au obosit însă să ridice ștacheta la acest capitol, Vitara fiind o mașină gândită pentru utilizarea adevărată indiferent de drumurile alese. Cine vrea să stea să pipăie toată ziua planșa de bord sau plasticele de pe uși este liber să aleagă altceva.
 
Test Suzuki Vitara S (06)
 
Vitara S își ia revanșa însă atunci când vorbim de dotări, șoferul și pasagerii având la dispoziție o sumedenie de sisteme de siguranță și confort. Suplimentar față de celelalte versiuni, Vitara S vine la interior cu o serie de elemente de nuanță roșie, cum ar fi marginile gurilor de ventilație, exteriorul cadranelor ceasurilor de bord sau cusăturile tapițeriei scaunelor sau pentru pielea volanului și a schimbătorului. Scaunele sunt îmbrăcate într-o combinație de piele și Alcantara, oferind o bună susținere laterală, însă nu cel mai bun suport la nivel lombar, capitol care merita un sistem de reglaj.
 
Dacă vorbim de cel aflat la volan, poate cele mai “wow” tehnologii sunt tempomatul adaptiv și sistemul de frânare automată, dotări ce rar sunt văzute în clasa lui Vitara. Sistemul de cruise control este de-a dreptul senzațional – păstrează distanța dorită față de mașina din față, frânând și accelerând automat și lăsând șoferul să fie atent doar la direcție. Poziția la volan înaltă face ca vizibilitatea să fie mult îmbunătățită, atât în față cât și spre lateral. Oglinzile laterale oferă și ele o bună imagine asupra a ce se întâmplă în spate, în timp ce camera video și senzorii de parcare suplimentează vizibilitatea redusă prin lunetă.
 
Test Suzuki Vitara S (07)
 
Partea multimedia este asigurată de un sistem de infotainment ale cărui informații sunt afișate pe un ecran tactil de 7 inch și a cărei interfață grafică dă lecții de simplitate și eficiență altor producători. Totul este extrem de intuitiv, ușor de înțeles, iar responsivitatea ecranului este la cele mai înalte cote. Poți asculta muzică de pe diferite medii de stocare, ai la dispoziție un sistem de navigație eficient și îți poți conecta telefonul sau smartphone-ul prin Bluetooth. Totul simplu și, ne repetăm, extrem de eficient.
 
Test Drive Suzuki Vitara S (08)
 
Spațiul interior este alt capitol la care Vitara punctează serios, oferind celor aflați la bordul său toate condițiile de confort. Scaunele față sunt reglabile pe adâncime, în timp ce bacheta spate oferă suficient loc pentru cap chiar și celor mai înalți pasageri. Portbagajul oferă 375 de litri volum de încărcare a bagajelor, valoare ce poate fi extinsă până la 1.120 de litri dacă se rabatează bancheta spate.
 
Și după atâta laudă să punctăm și un capitol negativ – inchiderea portierelor și a hayonului portbagajului. Au fost, numărate, zeci de situații în care una dintre portiere sau portbagajul nu s-au inchis cum trebuie. Martorul luminos din bord rămânea aprins și trebuia să te dai jos să vezi ce nu s-a inchis bine, situație total neplăcută.
 
Suzuki Vitara a fost testat de Euro NCAPîn 2015, obținând maximul de cinci stele, după noile standarde impuse de organizația independentă belgiană.
 
4. Buget/Prețuri
 
Suzuki oferă Vitara S în trei variante – cu tracțiune 4x2, cu tracțiune AllGrip și cutie manuală sau cu tracțiune AllGrip și cutie de viteze automată. Prețul versiunii testate de noi pornea de la 20.500 de euro TVA inclus, la care se adăugau sumele pentru vopsea metalizată (400 euro) sau pentru diversele elemente ale caroseriei exterioare, cum ar fi eleronul sport sau ornamentele negre pentru farurile de ceață.
 
Vitara S este oferită într-un singur nivel de echipare, ce cuprinde absolut tot ce și-ar dori și cel mai pretențios client, de la sistemul de climatizare automată, scaune încălzite, geamuri electrice față/spate și până la sistemul de infotainment cu ecran tactil de 7 inch sau sistemul de tempomat adaptiv.
 
Test Suzuki Vitara S (09)
 
Concurența oferă în aceeași bani niveluri de echipare de vârf, însă fără sistem 4x4, singurul concurent pe măsură fiind Duster, care poate fi cumpărat în varianta Laureate 1.2 TCe 125 CP 4x4, cu toate dotările opționale bifate în configurator, contra sumei de 17.845 de euro, TVA inclus. Modelul Dacia nu oferă însă o serie de dotări prezente pe Vitara S.
 
Suzuki oferă un sistem de garanție interesant pentru noua Vitara. Astfel, inițial garanția este de 3 ani sau 100.000 de km, iar după atingerea unuia dintre cele două praguri începe o perioadă de garanție de doi ani, fără limită de kilometri. Acest sistem avantajează clienții ce nu rulează foarte mulți kilometri anual.
 
5. Concluzii
 
Suzuki Vitara poate fi unul dintre cei mai importanți jucători din segmentul SUV-urilor de clasă mică, asta dacă oamenii de la departamentul de marketing al dealerilor vor ști cum să ajungă la “sufletul” clienților. Oferă cam tot ce și-ar dori un consumator de la un astfel de crossover, la prețuri sub concurență. Numai Dacia Duster vine la un preț inferior, însă fără a beneficia de anumite tehnologii prezente pe Vitara sau de siguranța certificată de Euro NCAP.
 
Test Suzuki Vitara S (10)
 
Suzuki Vitara S este “și mai și”, oferindu-ne laolaltă senzații sport grație motorului, o ținută de drum exemplară, dar și performanțe admirabile în off-road. Impresionant este și sistemul de cruise control adaptiv, dotare ce se regăsește în mod normal pe automobile de clasă superioară, cu mult mai scumpe.
 
De aceea îi oferim maximul de punctaj la general și o declarăm fără a fi deloc subiectivi “best-buy” în segmentul său de motorizare și dotări.
 
Suzuki Vitara S
 
Puncte pozitive:
· Motorul 1.4 BoosterJet
· Excelente capabilități off-road, grație sistemului AllGrip
· Sistemul cruise control adaptiv
· Spațiul interior
· Lista de dotări standard
 
Puncte negative:
· Etajarea cutiei de viteze, mult prea scurtă în treptele 5 și 6
· Calitatea unor materiale de la interior
· Problemele legate de închiderea portierelor și a hayonului


Date tehnice Suzuki Vitara S
 
Motor: benzină turbp, patru cilindri, 1.4 litri BoosterJet EURO 6
Cilindree: 1.373 cmc
Putere: 140 CP la 5.500 rpm
Cuplu maxim: 220 Nm între 1.450 și 4.000 rpm
0-100 km/h: 10.2 s
Viteză maximă: 200 km/h
Volum portbagaj: 375 litri
Greutate: 1210 kg
Preţ de pornire în România: 18.400 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 20.900 euro, TVA inclus


 

 

Nota generală: 

8

Comportament rutier: 

8

Interior: 

7

Motorizare: 

8

Prețuri: 

8

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Toyota Yaris Bi-Tone Edition

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
În 2015 Toyota a revizuit estetic, și nu numai, compacta Aurisși sedanul Avensis, primăvara lui 2016 aducând pe piață un facelift pentru Corolla, toate modelele amintite mai sus beneficiind de un design armonizat cu noile tendințe în materie promovate de japonezi. RAV4 nu a făcut nici ea excepție, singurul model ce a rămas puțin în urmă din acest punct de vedere fiind Yaris, asta dacă scoatem din ecuație și mai micul AYGO.
 
Pentru a impulsiona vânzările unei generații Yaris aflate oarecum pe sfârșit de carieră, Toyota a lansat în toamna anului 2015 o ediție specială – Bi-Tone– model ce oferă clienților o caroserie vopsită în două nuanțe de culoare, un nivel de echipare situat între Terra și Sol, dar și o cutie de viteze automată din familia Multidrive S.
 
Yaris Bi-Tone ne-a fost partener de drum pentru un weekend, în versiunea sa Red & Blackși motor 1.33 Dual VVT-I sub capotă.
 
1. Prezentare generală
 
Toyota Yaris are deja doi ani de când ne-a fost prezentată într-o versiune facelift, în curtea Auto-TestDrive poposind până acum modelul de dinaintea respectivului refresh estetic, în versiunea Terra 1.33 Dual VVT-I, dar și actuala generație în versiunea sa Hybrid. Ambele ne-au arătat ce poate oferi modelul de clasă mică oferit de japonezi, în lupta sa din Europa cu mașini consacrate, precum Ford Fiesta, Volkswagen Polo, Renault Clio sau Opel Corsa.
 
Yaris este de departe cel mai bine vândut model Toyota în Europa, în 2015 unitățile comercializate reprezentând aproape un sfert din totalul vânzărilor Toyota de pe vechiul continent (201.271 din puțin peste 810.000). Din cele peste 200.000 de exemplare Yaris vândute, aproape o treime au fost în varianta Hybrid.
 
Test Toyota Yaris Bi-Tone Edition (01)
 
În România clienții interesați de Yaris pot alege între aceleași trei versiuni de motorizare cunoscute de ceva ani – 1.0 benzină 69 CP, 1.33 benzină Dual VVT-I 99 CP și 1.4 diesel D-4D de 90 CP, la care se adaugă versiunea Hybrid cu al său tandem compus dintr-un propulsor pe benzină de 1.5 litri și o unitate electrică. Versiunile de achipare ce pot fi alese sunt clasicele Terra, Luna și Sol, dar și nou venita ediție specială Bi-Tone. Prețul de pornire pentru caroseria în cinci uși este de 12.874 de euro pentru versiunea 1.0 69 CP Terra Start, fără niciun discount promoțional inclus.
 
Test Toyota Yaris Bi-Tone Edition (02)
 
Dacă ne uităm la modelul testat de noi, Bi-Tone Edition este oferit doar în compania motorului 1.33 Dual VVT-I cuplat la o cutie automată Multidrive S sau în varianta Hybrid. Prețul de start pentru versiunea cu motor termic sub capotă este și prețul final – 18.253 de euro, TVA inclus, neputându-se adăuga alte dotări opționale.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Motorul de 1.33 litri oferă 99 de CP și 125 de Nm cuplu maxim, valori “nici prea prea, nici foarte foarte”, dar care fac față cu decență unei greutăți cu puțin peste 1.000 de kg afișată de Yaris în fișa tehnică. Toyota indică o accelerație de la 0 la 100 de km/h în 12.6 secunde, viteza maximă oprindu-se la 176 de km/h.
 
Modelul anterior testat de noi avea sub capotă același motor, cuplat la o cutie de viteze manuală – fapt pentru care cel aflat la volan putea să gestioneze eficient resursele de cuplu în cazul depășirilor. Puteai astfel “stoarce” din motor toate resursele existente.
 
Test Toyota Yaris Bi-Tone Edition (03)
 
Mașina din testul de față își livra cuplul la roți prin intermediul unei cutii automate Multidrive S, unitate de tip CVT ce oferă șapte pseudo-trepte de viteză ale căror rapoarte sunt modificate continuu în funcție de solicitările de moment din timpul rulării. Acest lucru face ca plimbările în mediul urban să fie extrem de comode, lucru extrem de apreciat mai ales de doamnele cu permis de conducere în buzunar. Și rularea pe autostradă face casă bună cu Multidrive S, turometrul arătând la viteza de 130 de km/h puțin sub 2.500 rpm în treapta a șaptea. Lipsește din lista de echipare tempomatul, sistem ce ar fi făcut și mai ușoară viața șoferului la drum lung.
 
Test Toyota Yaris Bi-Tone Edition (04)
 
Lucrurile se schimbă însă destul de serios la mersul pe foarte aglomeratele noastre drumuri naționale, mai ales dacă nu ai la dispoziție decât o bandă de mers pe sens. Manevrele de depășire sunt practic imposibil de evitat, capitol la care cutia oferită de Toyota este destul de “debusolată”, turând uneori motorul fără să fie nevoie sau acționând în mod invers atunci când șoferul ar vrea contrariul. E greu să pici în turația de cuplu maxim, chiar dacă ai la dispoziție un buton Sport amplasat undeva sub maneta frânei de mână, într-un loc nu foarte fericit. Nici trecerea în modul Manual și folosirea padelelelor de pe volan pentru schimbarea treptelor nu rezolvă foarte mult situația.
 
În concluzie, dacă vreți un Yaris pentru oraș, ediția Bi-Tone și implicit cutia de viteze Multidrive S sunt de luat în calcul, iar dacă multe din drumuri sunt făcute în afara aglomerațiilor urbane am recomanda versiunea Sol și cutia de viteze manuală.
 
Comportament rutier
 
Toyota Yaris este una dintre cele mai echilibrate mașini din segmentul său dacă analizăm ținuta de drum, oferind o suspensie mai mult decât confortabilă pe drumurile proaste, dar care nu transformă micul model japonez în barcă pe viraje.
 
Test Toyota Yaris Bi-Tone Edition (06)
 
Confortul și manevrabilitate oferite în oraș sunt completate de o direcție destul de responsivă la drum întins. O bilă neagră o oferim însă poziției de condus, din cauza volanului ce nu poate fi reglat pe adâncime într-o plajă suficientă. O persoană “medie ca și dimensiuni”, de 1.75 metri înălțime va ajunge perfect la pedalier însă va sta prea departe de volan cu spătarul scaunului reglat și el optim. Cotiera oferită doar șoferului este și ea departe de perfecțiune, fiind prea mică în lățime și forțând cotul drept al celui aflat la volan să stea în aceeași poziție pentru mult timp.
 
Consum
 
Toyota declară pentru Yaris 1.33 Dual VVT-I Bi-Tone Multidrive S un consum urban de 6.3 l/100km, valoarea pentru rularea extra-urbană fiind de 4.5 l/100 km. Consumul mediu declarat – 5.1 l/100km. Să vedem ce am obținut noi…
 
Am făcut aproape 900 de km în cele două zile pline de test, rulând în cele mai variante configurații de drum sau de încărcare cu pasageri și bagaje. Nu am ratat nici Autostrada A3 București-Ploiești și nici DN1 pe porțiunea dintre Comarnic și Brașov, ambele segmente acoperite tur-retur. DN5 între București și Giurgiu a fost și el bifat pe parcursul testului, la fel ca drumurile mai mult sau mai puțin aglomerate din București. București ce ne-a adus un consum de 10.2 l/100km (consumul ar fi putut fi mai mic dacă am fi avut la dispoziție un sistem Stop/Start), în timp ce ruta București-Brașov-Băile Tușnad și retur, cu patru persoane în mașină și ceva bagaje a făcut ca la final computerul de bord să afișeze 6.3 l/100km. Drumul București-Giurgiu și retur, cu numai două persoane la bord a însemnat un consum mediu de 5.4 l/100 km, în condițiile în care s-a rulat cât se poate de legal.
 
Test Toyota Yaris Bi-Tone Edition (05)
 
O notă aparte ar trebui legată de indicatorul nivelului de combustibil din rezervor, care se comportă destul de ciudat spre cursa lui inferioară. Astfel, chiar dacă mai sunt indicate două liniuțe pe cadran, autonomia afișată de CB nu depășește 40-50 de km, fapt pentru care te poți trezi cu ceva surprize neplăcute. Dacă alimentezi în momentul respectiv cu 20 de litri de benzină acul indicator sare până la trei sferturi “plin”, chiar dacă rezervorul are 42 de litri.
 
3. Confort interior și siguranță
 
O dată cu cu faceliftul din 2014, interiorul lui Yaris a făcut un pas important în sensul îmbunătățirii calității generale, modelul oferit de Toyota fiind din punctul nostru de vedere unul de top la acest capitol, comparat cu modelele rivale.
 
Test Toyota Yaris Bi-Tone Edition (07)
 
Yaris Bi-Tone este comparabil ca și dotări interioare cu versiunea de echipare Sol, oferind în plus un capitonaj al ușilor din material mai moale, foarte plăcut la atingere. Planșa de bord este și ea acoperită în mare măsură de material moale la atingere, înglobând în același timp (lucru mult mai important pentru noi) elemente foarte bine asamblate. Display-ul sistemului de infotainment Touch 2 controlează prin interfața sa toate funcțiile importante, însă responsivitatea la atingere ar putea fi îmbunătățită.
 
Test Toyota Yaris Bi-Tone Edition (09)
 
Capitonajele fețelor de uși sunt lucrate la fel de bine ca și planșa de bord, atmosfera de la interiorul variantei Bi-Tone fiind completată de plafonul de culoare neagră.
 
Test Toyota Yaris Bi-Tone Edition (08)
 
Șoferul și pasagerul stau bine în scaunele lor, acestea oferind suficient de mult suport lateral. Nici pe bancheta spate nu se stă rău, două persoane având suficient de mult loc pentru genunchi, dar nu atat de mult spațiu pentru cap, dacă sunt ceva mai înalte de 1.75 m.
 
Portbagajul oferă un volum de 286 de litri, spațiu suficient pentru nu foarte multe bagaje. Șoferul și pasagerii au la dispoziție câteva spații de depozitare pentru sticle sau obiecte mici, atât în uși cât și pe consola centrală, lucru foarte folositor în călătoriile lungi.
 
Zgomotele motorului se fac resimțite destul de pregnant în habitaclu, mai ales în momentele în care cutia Multidrive își arată “talentele”. La viteze mari se aud și anvelopele, dar și vântul – însă fără a depăși limitele ce ar putea afecta confortul pasagerilor.
 
Toyota Yaris a fost testată de Euro NCAPîn momentul apariției pe piață a actualei generații (în 2011), obținând maximul de cinci stele, după standardele impuse de organizația independentă de testare la momentul respectiv.
 
4. Buget/Prețuri
 
Toyota Yaris Bi-Tone Edition este oferită așadar la un preț de 18.253 de euro, TVA inclus – în varianta de motorizare clasică, 1.33 Dual VVT-I. Nivelul de echipare este cu puțin sub nivelul de top Sol, nefiind posibilă adăugarea altor dotări opționale. Dintre toate dotările nivelului Sol ne-a lipsit cel mai tare tempomatul, Bi-Tone ne-beneficiind nici de sistemele de asistență Lane Departure Alert (cu switch pe volan), Pre-Collision System sau Automatic High Beam. Lipsesc și plafonul transparent, scaunele încălzite, oglinzile rabatabile electric și geamurile fumurii. Oferă în schimb o caroserie vopsită în două nuanțe – Roșu & Negru, Alb & Negru sau Gri & Negru.
 
Test Toyota Yaris Bi-Tone Edition (10)
 
Dacă ne uităm la concurență, putem alege pentru comparație un Volkswagen Polo 1.2 TSI DSG Highline ce pleacă de la 16.100 de euro și ajunge tot în jurul valori de 18.500 de euro configurat similar cu Yaris Bi-Tone Edition. Mazda2 într-un nivel de echipare comparabil (Revolution Top G115, cutie manuală însă) costă 17.890 de euro, TVA inclus. Prețuri comparabile așadar, fiecare marcă având o abordare diferită în ceea ce privește nivelurile de echipare și ofertele finale către client.
 
Toyota oferă o garanție de 6 ani sau 200.000 de km, aceasta fiind compusă din garanția standard (3 ani sau 100.000 de km) și perioada extinsă de garanție Toyota Extracare.
 
5. Concluzii
 
Toyota continuă să ofere una dintre cele mai bune alternative în segmentul automobilelor de clasă mică, chiar dacă Yaris este pe final de drum cu actuala generație. Anii trecuți peste actualul model sunt o garanție că toate problemele “copilăriei” au fost depășite de multă vreme, asta fără a lua în calcul fiabilitatea din care producătorul japonez și-a făcut o carte de vizită.
 
Test Toyota Yaris Bi-Tone Edition (11)
 
Yaris oferă celor aflați la bordul său un confort de rulare și o ambianță interioară de cel mai înalt nivel, putând da lecții în acest sens multor producători europeni.
 
Ediția Bi-Tone ar fi fost și mai atractivă din punctul nostru de vedere dacă oferea și posibilitatea cuplării motorului la o cutie de viteze manuală, unitatea Multidrive S fiind în continuare o soluție puțin mai “exotică”, mai ales în contextul în care din ce în ce mai multi producători au dezvoltat cutii de viteze automate cu dublu-ambreiaj mult mai plăcute la condus și din ce în ce mai fiabile.
 
Toyota Yaris Bi-Tone Edition 1.33 Dual VVT-I
 
Puncte pozitive:
· Ținuta de drum
· Confortul la rulare
· Spațiul interior și calitatea materialelor din habitaclu
· Lunga listă de dotări standard
 
Puncte negative:
· Cutia de viteze Multidrive S, pe drumurile extra-urbane aglomerate
· Lipsa tempomatului
 


Date tehnice Toyota Yaris Bi-Tone Edition 1.33 Dual VVT-I
 
Motor: benzină, patru cilindri, 1.33 litri VVT-I EURO 6
Cilindree: 1.329 cmc
Putere: 99 CP la 6.000 rpm
Cuplu maxim: 125 Nm la 4.000 rpm
0-100 km/h: 12.6 s
Viteză maximă: 176 km/h
Volum portbagaj: 286 litri
Greutate: 1.050 kg
Preţ de pornire în România: 18.253 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 18.253 euro, TVA inclus
 

Nota generală: 

6

Comportament rutier: 

7

Interior: 

7

Motorizare: 

5

Prețuri: 

6

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Renault Captur Energy dCi 110

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Primele luni din 2016 au adus în curtea Auto-TestDrive câteva nume consacrate din familia crossoverelor de segment B, mașini ce au “rupt” piața din Europa, creșterile de vânzări din 2015 cuantificându-se aici cu două cifre procentuale. Din lista testelor noastre nu putea să lipsească cel mai bine vândut model al segmentului – Renault Captur, crossover ce ne-a fost partener de drum în versiunea 1.5 dCi 110 CP, nivel de echipare INTENS.
 
1. Prezentare generală
 
Renault Captur a fost prezentat în premieră mondială în primăvara lui 2013, cu ocazia Salonului Auto de la Geneva, francezii preluând inteligent “rețeta” compusă de frații de alianță de la Nissan odată cu lansarea lui Juke – model ce a înființat practic segmentul SUV-urilor de clasă mică.
 
Captur oferea așadar clienților mai mult spațiu interior față de Clio – fără însă a fi cu mult mai mare ca și dimensiuni exterioare, o gardă la sol mai generoasă (200 de mm), dar și posibilități inedite de configurare și personalizare – de la vopseaua exterioară în două tonuri de culoare și până la elementele colorate de pe planșa de bord sau husele detașabile de pe scaune. Toate aceste atuuri s-au adăugat prețului accesibil s-au materializat destul de repede în cifre de vânzări din ce în ce mai mari, cel mai mic SUV din portofoliul european al Renault devenind în ultimii doi ani lider de piață detașat, în fața Opel Mokka și Peugeot 2008.
 
Test Drive Renault Captur Energy dCi 110 (01)
 
În România, Renault Captur este oferit în patru versiuni de motorizare, două pe benzină și alte două diesel. Astfel, clienții interesați vor regăsi în configurator variantele Energy TCe 90 (motor turbo pe benzină, în trei cilindri, de 0.9 litri – 90 CP și 140 Nm cuplu maxim), TCe 120 EDC (motor turbo pe benzină, în patru cilindri, de 1.2 litri – 120 CP și 190 Nm cuplu maxim), respectiv Energy dCi 90 (motor diesel, în patru cilindri, de 1.5 litri – 90 CP și 220 Nm cuplu maxim) și Energy dCi 110 (motor diesel, în patru cilindri, de 1.5 litri – 110 CP și 260 Nm cuplu maxim). În funcție de motorizare sau de alegerea clientului, cuplul motor este transmis la roțile față prin intermediul unei cutii de viteze manuale cu cinci sau șase trepte sau cu ajutorul uneia automate cu dublu ambreiaj, de tip EDC, cu șase rapoarte. Prețul de start pentru Captur este de 12.800 de euro, TVA inclus, în versiunea Energy TCe 90 și nivel de echipare de bază LIFE.
 
Mașina testată de noi pe parcursul a trei zile a fost un Captur Energy dCi 110, versiune de echipare INTENS. Motorul 1.5 dCi de 110 CP a fost introdus în gama Captur în vara anului trecut și poate fi cuplat doar la o cutie de viteze manuală, cu șase trepte.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Renault și-a facut un renume din lansarea și dezvoltarea ulterioară în diferite versiuni a motorului 1.5 dCi, unitate adoptată chiar și de Mercedes-Benz pe compactele sale din familia A. Pus sub capota lui Captur, propulsorul Energy dCi 110 oferă cu 20 de CP și 40 de Nm mai multă putere și mai mult cuplu motor față de Energy dCi 90 și poate accelera micul crossover, de la 0 la 100 de km/h, în 11.4 secunde. Viteza maximă se oprește la 182 de km/h.
 
Dacă stăm să-l comparăm cu rivalii de la Peugeot, un 2008 1.6 e-Hdi 115 CP poate accelera de la 0 la 100 de km/h în 10.4 secunde, în timp ce Opel Mokka 1.6 CDTi 110 CP bifează același sprint în 12.5 secunde. Captur se situează așadar undeva la mijloc ca și performante, încadrându-se în valorile normale ale segmentului.
 
Test Drive Renault Captur Energy dCi 110 (02)
 
În practică, motorul 1.5 dCi de 110 CP se simte mult mai vioi ca versiunea de 90 de CP, reprizele de accelerație fiind mai mult decât suficiente pentru orice șofer ce dorește să ruleze în siguranță pe șoselele României. Totul este perfect cât timp turația motorului se situează în plaja de cuplu maxim, propulsorul arătându-și însă limitele mai sus de 3.000 rpm, ca dealtfel orice diesel similar. Ne-a impresionat rafinamentul motorului, la relanti nefiind resimțite în mașină niciun fel de vibrații sau zgomote neplăcute.
 
Cutia de viteze în șase trepte se ridică la nivelul propulsorului, fiind etajată extrem de eficient – treptele 3 și 4 destul de scurte pentru a facilita reprizele de accelerație, în timp ce ultimele două rapoarte din cutie ajutând la obținerea unui consum de combustibil cât mai mic.
 
Comportament rutier
 
Captur mizează pe confort când vine vorba de setările suspensiei, aceasta fiind una dintre cele mai “moi” pe care le-am testat, partea plină a paharului văzându-se la rularea prin oraș, unde cei aflați la bord vor fi feriți de șocurile trecerilor peste diferite obstacole des întâlnite pe stradă. Reversul medaliei apare însă pe drumurile cu multe curbe sau cu suprafață vălurită, acolo unde creșterea vitezei va aduce un ruliu serios sau “salturi” nu foarte plăcute ale pasagerilor spre plafon. Cei peste 20.000 de km trecuți peste mașina de test și-au pus și ei amprenta peste rafinamentul trenului de rulare, prin zgomote suspecte la trecerea peste gropi sau limitatoare de viteză.
 
Test Drive Renault Captur Energy dCi 110 (03)
 
Nici sistemul de direcție nu oferă foarte mult feedback șoferului, fiind “deconectat” destul de serios de la ansamblul om-mașină la drum întins. Partea bună se vede din nou în oraș, acolo unde Captur este o mașină extrem de ușor de manevrat. Ne-a lipsit însă la acest capitol prezența senzorilor de parcare, dotare pe care o recomandăm ca și “obligatorie” la configurare, dată fiind și slaba vizibilitate prin lunetă și oglinzile laterale pe timpul manevrelor de parcare. Dacă tot am vorbit de vizibilitate, poziția mai înaltă la volan pemite crearea unui câmp vizual mai larg, montantul din stânga parbrizului fiind însă ușor incomod la acest capitol.
 
Rularea pe autostradă sau la viteze constante în afara orașului este ușurată de sistemul de cruise control, al cărui buton de activare este situat în continuare pe consola centrală, sub frâna de mână, într-o poziție total nefericită. Să sperăm că viitoarea generație Captur va rezolva acest mic inconvenient.
 
Una peste alta, Captur-ul din testul nostru este o mașină perfectă pentru naveta zilnică prin oraș, dar și pentru rularea în regim extra-urban pe șosele fără prea multe curbe strânse pe parcurs și perfect asfaltate. Veți avea parte de călătorii cât se poate de relaxante, având în vedere faptul că până la 110-120 de km/h nici zgomotele motorului sau cele provenite de la vânt și anvelope nu deranjează prea tare.
 
În ceea ce privește comportamentul în afara suprafețelor asfaltate, Renault Captur nici nu poate și nici nu vrea să impresioneze prea tare, nefiind oferit în nicio versiune 4x4 și neavând niciodată “talente” de off-road. Garda la sol măricică (20 de cm) îți permite să urci borduri mai înalte sau să tragi pe dreapta șoselei în iarbă sau pietriș, însă nimic în plus.
 
Test Drive Renault Captur Energy dCi 110 (04)
 
Cei care doresc însă mai mult pot alege varianta de echipare XMOD (cu un sistem Extended Grip ce eficientizează aderența roților față pe suprafețe alunecoase saua coperite de pietriș) sau pot spera la o viitoare lansare în România a noului Kaptur, model recent prezentat în Rusia și destinat exclusiv pieței de acolo.
 
Consum
 
Dacă la comportamentul rutier Captur nu poate fi numit premiant, la capitolul consum își ia revanșa cu vârf și îndesat. Motorul 1.5 dCi de 110 CP nu a vrut în ruptul capului să consume peste 6.0 l/100km în cele mai aglomerate condiții de trafic din București, o valoare excelentă la care au contribuit sistemul Stop/Start, dar și modul de rulare ECO, activat “by default”. În regim extraurban, după ceva mai bine de 300 de km rulați în condiții diverse, specifice unui test, valoarea afișată pe computerul de bord afișa 4.4 l/100km. Chiar dacă sunt peste valorile oficiale declarate de Renault (4.0 în oraș și 3.6 în regim extraurban), cifrele obținute de noi în traficul real permit autonomii considerabile cu un plin de motorină, ce pot ajunge la aproape 1.000 de km în regim extraurban.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Interiorul lui Renault Captur pare identic cu ceea ce vedem pe Clio, însă o analiză mai atentă ne arată că asemănările se opresc la elementele planșei de bord și la fețele de uși. Captur oferă șoferului și pasagerilor exact ce s-ar fi așteptat de la un crossover, pornind de la spațiul generos și până la poziția mai înaltă la care se situează scaunele și bancheta spate. Numeroasele elemente de depozitare de pe consola centrală și din fețele de uși sunt completate de un torpedou cu totul inedit, de tip sertar și care oferă un volum generos de depozitare.
 
Test Drive Renault Captur Energy dCi 110 (05)
 
Cei 377 de litri oferiți de portbagaj reprezintă o valoare suficientă pentru o familie, iar sistemul inteligent de glisare a banchetei spate poate duce volumul de depozitare până la 455 de litri. Dacă se rabatează complet bancheta, poți căra într-un Captur până la 1.235 de litri “traduși” în bagaje de tot felul. Nu ne-a plăcut însă podeaua dublă a portbagajului, sistem ce nu lasă o margine laterală ce ar putea împiedica rostogolirea lucrurilor în afara mașinii atunci când accesezi respectivul portbagaj.
 
Dacă cele spuse mai sus reprezintă bile albe pentru Captur, nu am fost impresionați însă de materialele folosite la construcția planșei de bord, a consolei centrale sau pentru fețele de uși, plasticul folosit dându-ne senzația de fragilitate. Senzația este sporită și de unele zone în care asamblarea elementelor nu este cea mai fericită. Aveam “greierași” în mașină? Din plin, pornind de la planșa de bord, suporții centurilor de siguranță și până la unele elemente dinspre portbagaj, pe care nu am stat să le identificăm cu precizie. Este adevărat că mașina de test avea la bord peste 20.000 de km, dar credem că se poate mai bine acest capitol, iar noul Megane va constitui sursă de inspirație în dezvoltarea interiorului viitorului Captur.
 
Test Drive Renault Captur Energy dCi 110 (07)
 
Partea de infotainment era asigurată de un sistem MEDIA NAV, identic cu ceea ce vedem pe gama Dacia și pe al cărui ecran tactil de 7 inch era afișată interfața grafică. Interfață poate prea rudimentară și care nu oferă foarte multe informații legate de mașină. Acestea sunt proiectate pe ecranul computerului de bord situat în clusterul ceasurilor de bord și care este și el puțin rămas în urmă față de ce vedem la rivali. Încercați numai să afișați simultan temperatura și ora…
 
Test Drive Renault Captur Energy dCi 110 (06)
 
Pentru a reveni la MEDIA NAV, foarte utilă ni s-a părut navigația, cu grafică simplă și care-și face treaba foarte bine, dar și sistemul Bluetooth ce permite conexiunea unui telefon și pe care ni l-am dori drept echipament standard pe orice mașină de generație actuală.
 
Recomandăm însă achiziționarea sistemului R-LINK, care oferă mult mai multe informații și posibilități de conexiune cu un smartphone, o interfață mai eficientă și nici nu costă o avere – 323 de euro.
 
Renault Captur a fost testat de Euro NCAPîn 2013, fiind premiat cu maximul de cinci stele posibile.
 
4. Buget/Prețuri
 
Renault Captur Energy dCi 110 este oferit începând cu cel de-al doilea nivel de echipare, ZEN, cu un preț de start de 16.200 de euro, TVA inclus. Modelul testat de noi, INTENS, are un preț de pornire de 17.500 de euro, iar adăugarea jantelor din aliaj ușor pe 17 inch cu design special a dus prețul final la 17.600 de euro, TVA inclus.
 
Test Drive Renault Captur Energy dCi 110 (07)
 
În standard Captur INTENS beneficiază, pe lângă luga listă de dotări aduse de nivelul ZEN, de caroserie vopsită bi-ton, faruri de ceață cu funcție Cornering, climatizare automată, ornamente interioare vopsite în negru lucios, senzori de ploaie și lumină, tapițerie textilă detașabilă sau sistem de infotainment MEDIA NAV. Recomandăm însă upgrade-ul la R-LINK (323 euro, TVA inclus), dar și dotarea cu senzori de parcare (oferiți la pachet alături de cameră video pentru marșarier și oglinzi laterale rabatabile electric – 242 euro, TVA inclus).
 
Prețul cerut de Renault pentru un Captur configurat astfel este cu aproximativ 2.000 de euro mai mic față de ceea ce oferă concurența, suma de 20.000 de euro fiind un reper cam pentru toate crossoverele diesel din acest segment, pe nivelul de echipare cel mai generos.
 
Renault Captur beneficiază de 3 ani garanție sau 100.000 de kilometri.
 
5. Concluzii
 
Dacă scoatem din ecuație Dacia Duster, Renault Captur este de departe cel mai accesibil crossover de segment B oferit pe piața din România, francezii oferind, pe lângă cele patru versiuni de motorizare de ultimă generație și avantajul unei largi game de dotări și accesorii de personalizare.
 
Test Drive Renault Captur Energy dCi 110 (08)
 
Dacă vorbim strict de modelul testat de noi, eficiența în materie de consum, performanțele dinamice ale motorului, dar și spațiul extrem de generos oferit la interior fac din Captur Energy dCi 110 poate cea mai bună opțiune din clasa sa, asta dacă sunteți dispuși să treceți cu vederea interiorul nu foarte calitativ și nici nu doriți un tren de rulare sportiv și aproape perfect, ca cel furnizat de Suzuki Vitara S.
 
Renault Captur Energy dCi 110
 
Puncte pozitive:
· Motorul 1.5 dCi 110 performant și rafinat
· Consumul redus de carburant
· Spațiul interior generos
· Posibilitățile de configurare
· Prețul
 
Puncte negative:
· Suspensia “soft”
· Sistemul de direcție ce nu oferă feedback suficient
· Calitatea materialelor plastice de la interior


Date tehnice Renault Captur Energy dCi 110
 
Motor: diesel, patru cilindri, 1.5 litri dCi EURO 6
Cilindree: 1.461 cmc
Putere: 110 CP la 4.000 rpm
Cuplu maxim: 260 Nm la 1.750 rpm
0-100 km/h: 11.4 s
Viteză maximă: 182 km/h
Volum portbagaj: 377 litri
Greutate: 1.190 kg
Preţ de pornire în România: 16.200 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 17.600 euro, TVA inclus
 

Nota generală: 

7

Comportament rutier: 

6

Interior: 

7

Motorizare: 

8

Prețuri: 

7

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Suzuki Swift 1.2 VVT GLX

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Când vine vorba de piața mașinilor de clasă mică, europenii preferă nume consacrate precum Renault Clio, Ford Fiesta, Volkswagen Polo sau Peugeot 208. Japonezii însă nu sunt complet absenți din acest segment, cele mai des întâlnite mașini de acest gen pe șoselele României fiind Toyota Yaris și Suzuki Swift. Cum pe Yaris l-am testat în mai toate versiunile de motorizare/echipare, iată că a venit vremea să ne “ocupăm” și de Suzuki Swift, ajuns în curtea noastră pentru un weekend – în versiunea de motorizare pe benzină, de 1.2 litri și 94 de CP.
 
1. Prezentare generală
 
Lansat acum aproape 12 ani, Suzuki Swift a devenit rapid un automobil extrem de popular, fiind vândut până acum în întreaga lume în peste 5 milioane de exemplare. India este principala piață de desfacere, japonezii fabricând acolo Swift în colaborare cu Maruti. În Europa s-au vândut circa 850.000 de exemplare, toate asamblate în fabrica din Ungaria. Este de-ajuns să treceți granița de vest a României pentru a vedea “invazia” Swift pe străzile vecinilor noștri maghiari.
 
Actuala generație Swift, lansată în 2010, a trecut printr-un facelift în 2014 care i-a adus modificări estetice discrete la nivelul blocurilor optice spate, dar și lumini de zi cu LED plasate în zona farurilor de ceață și este oferit în Europa în două versiuni de motorizare – benzinarul 1.2 VVT de 94 CP și dieselul 1.3 DDIS de 75 CP. În standard motoarele sunt cuplate la o cutie de viteze manuală cu cinci rapoarte, clienții putând alege pentru versiunea pe benzină o cutie de viteze automată, cu patru rapoarte. Pe lângă cele două varianta amintite mai sus se mai găsește în oferta Suzuki și foarte apreciatul Swift Sport, propulsat de un VVT de 1.6 litri și care furnizează 136 de CP.
 
Test Drive Suzuki Swift 1.2 VVT GLX (01)
 
Plasat la limita inferioară a clasei mici ca și dimensiuni, Suzuki Swift nu măsoară mai mult de 3.9 metri lungime – “măsură” ideală pentru traficul urban.
 
În România, Swift este oferit în trei niveluri de echipare – GA, GL și GLX, dar și în două ediții speciale, Cool și Violet. Prețul de pornire, unul promoțional, nu depășește 9.000 de euro pentru varianta 1.2 VVT GA.
 
Mașina din testul nostru a venit în nivelul de echipare superior GLX, prețul de pornire fiind de 12.500 de euro, TVA inclus. La această sumă se adaugă aproximativ 150 de euro pentru eleronul spate, montat opțional și alți 310 euro pentru vopseaua metalizată.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Motorul pe benzină 1.2 VVT se regăsește sub capota celor mai multe exemplare Swift vândute în toată lumea și pune accentul pe simplitate și eficiență. Nu se poate vorbi niciun moment de performanțe ieșite din comun, cei 94 de CP și 118 Nm cuplu maxim garantând o accelerație de la 0 la 100 de km/h în 12.3 secunde și o viteză maximă de 165 de km/h. Dacă ne raportăm la singurul rival japonez cu care poate fi comparat obiectiv, Toyota Yaris 1.33 VVT-I face sprintul de la 0 la 100 de km/h în 12 secunde și poate ajunge la 175 de km/h. Valori similare, așadar…
 
Test Drive Suzuki Swift 1.2 VVT GLX (02)
 
Cifrele de pe hârtie se transpun fidel în realitate, mașina fiind una cât se poate de lentă în utilizarea normală. Așa că mare atenție atunci când vreți să faceți depășiri, manevre ce pot fi realizate cât de cât decent în treptele a II-a sau a III-a și numai cu turometrul trecut cu mult peste 3.000 rpm. Treptele superioare pot fi folosite doar pentru rularea în regim de “croazieră”, motorul fiind însă complet anesteziat la apăsarea bruscă a pedalei de accelerație.
 
Dezamăgirea venită din partea motorului este compensată însă de o cutie de viteze cu o timonerie extrem de exactă, trecerea prin cele cinci trepte cerând minimul de efort sau concentrare din partea șoferului.
 
Comportament rutier
 
Gândit ca un model dedicat mai ales rulării în traficul urban, Swift oferă șoferului cele mai bune experiențe în oraș, acolo unde dimensiunile exterioare combinate cu sistemul de direcție “moale” permit manevrarea foarte ușoară a mașinii în cele mai mici spații. Senzorii de parcare spate contribuie și ei la facilitarea manevrelor de parcare. Confortul la trecerea peste denivelări este unul dintre cele mai bune, suspensia absorbind eficient și fără zgomote șocurile produse.
 
Test Drive Suzuki Swift 1.2 VVT GLX (04)
 
La drum întins, Suzuki ne-a arătat încă o dată că știe să facă un compromis perfect între o suspensie confortabilă și o ținută de drum excelentă, micul Swift fiindu-ne un partener “model” pe parcursul a peste 600 de km rulați cam pe toate tipurile de asfalt din România – autostradă, drum național perfect asfaltat, drumuri virajate sau șosele comunale “bombardate”. Este surprinzătoare stabilitatea de care dă dovadă, iar feedback-ul venit din partea volanul este și el unul numai bun de luat ca reper pentru alți constructori. Prezența sistemului de cruise control, chiar dacă nu vorbim aici de unul adaptiv ca în cazul lui Vitara, face extrem de ușoară misiunea șoferului la drum întins, pe DN sau autostradă.
 
Test Drive Suzuki Swift 1.2 VVT GLX (03)
 
Poziția șoferului la volan permite o vizibilitate optimă, completată de oglinzile laterale mari, în timp ce susținerea laterală oferită de scaunele față se înscrie în limitele decenței, fără a excela în niciun fel.
 
Motorizarea pe benzină nu se face prea tare auzită la interior la viteze de până în 100 de km/h, depășirea acestei limite ridicând însă serios nivelul de zgomot venit atât de la propulsor, cât și de la anvelope. Surprinzător pentru forma nu foarte aerodinamică a Swift-ului, dar zgomotele produse de vânt nu se aud mai deloc.
 
Consum
 
Suzuki anunță pentru modelul testat, în fișa tehnică, un consum urban de 6.1 l/100km, în timp ce valoarea aferentă rulării extraurbane se oprește la 4.4 l/100km. Media testului nostru la rularea în afara orașului a arătat 5.3 l/100km, după parcurgerea a circa 600 de km pe traseul București-Drajna-Slobozia-Babadag și retur. Am combinat așadar toate condițiile de trafic disponibile în România. În traficul din București motorul 1.2 VVT ne-a consumat în jur de 8 l/100km, în condițiile în care mașina nu poate beneficia de un sistem Start/Stop care să oprească motorul la semafor.
 
3. Confort interior și siguranță
 
La interior Suzuki nu a vrut să impresioneze printr-un design ieșit din comun, simplitatea planșei de bord și ușurința cu care găsești toate butoanele și comenzile fiind caracteristicile principale ale lui Swift. Consola centrală găzduiește unitatea sistemului audio și comenzile sistemului automat de climatizare, șoferul putând foarte ușor să găsească butonul dorit și să regleze funcțiile pe care le dorește.
 
Test Drive Suzuki Swift 1.2 VVT GLX (05)
 
Din păcate actuala generație a micului model japonez nu permite configurarea unui sistem de infotainment mai modern, cu ecran tactil, vechimea conceptuală a lui Swift arătându-și neajunsurile atunci când dorești să conectezi prin bluetooth un telefon, spre exemplu. Noi am reușit asta numai după ce am citit manualul mașinii. Cu siguranță viitoarea generație Swift, anunțată “pe surse” spre sfârșitul acestui an, va prelua excelentul sistem testat de noi pe Vitara S.
 
Test Drive Suzuki Swift 1.2 VVT GLX (06)
 
E adevărat că materialele folosite la interior sunt din plastic nu foarte prietenos la atingere însă calitatea asamblării și senzația de durabilitate în timp pun Suzuki Swift peste unele modele europene cu pretenții.
 
Swift oferă un spațiu generos șoferului și pasagerului față, neputând spune același lucru și despre pasagerii de pe bancheta spate, care nu au foarte mult loc la dispoziție în zona genunchilor. Se simte așadar dimensiunea exterioară a mașinii, dar mai ales ampatamentul de numai 2.430 de mm. Japonezii au compensat însă acest neajuns prin folosirea unui burete foarte moale pentru construcția banchetei, lucru ce menține confortul la drum lung la cote decente.
 
Test Drive Suzuki Swift 1.2 VVT GLX (07)
 
Portbagajul oferă doar 211 litri ca volum de depozitare, o valoare demnă mai degrabă de clasa mini. Atenție așadar dacă plănuiți excursii mai lungi în patru persoane. Suzuki se revanșează însă prin multitudinea de spații de depozitare regăsite la interior, atât în consola centrală cât și în fețele de uși.
 
Suzuki Swift a fost testat de Euro NCAPîn 2010, obținând toate cele cinci stele ce pot fi oferite de organizația de siguranță cu sediul la Bruxelles.
 
4. Buget/Prețuri
 
Suzuki Swift 1.2 VVT este oferit în România cu un preț de pornire de 10.000 de euro, micșorat printr-o ofertă promoțională la doar 8.900 de euro, TVA inclus. Ce primiți în acești bani? O listă decentă de dotări ce cuprinde, printre altele, aer condiționat manual, geamuri electrice față, faruri de ceață, lumini de zi cu LED, șase airbaguri sau ESP. Prețul și lista de dotări standard fac din Swift entry-level un concurent mai mult decât serios pentru Dacia Sandero.
 
Test Drive Suzuki Swift 1.2 VVT GLX (08)
 
Nivelul de echipare cel mai generos – GLX, în care a venit mașina de test, plusează prin dotări precum sistemul automat de climatizare, sistemul Keyless entry, buton Start/Stop, cruise control, sistem audio cu MP3 și conectivitate Bluetooth, volan îmbrăcat în piele cu comenzi pentru audio, cruise control și telefon sau geamuri electrice față spate. Nu lipsesc nici scaunele față încălzite electric, senzorul de ploaie și lumină sau jantele din aliaj ușor pe 16 inch. Practic, pentru cei 12.500 de euro ceruți de Suzuki pentru un Swift 1.2 VVT GLX primiți cam tot ce se poate monta pe un automobil de clasă mică din generația actuală, mai puțin un sistem de infotainment cu ecran tactil sau scaune îmbrăcate în piele. Pe lista de accesorii oferită de Suzuki se regăsesc o mulțime de modele de jante din aliaj, spoilere, eleroane sau kit-uri de colantare, așa că Swift poate fi personalizat în fel și chip.
 
Ca și costuri de întreținere, Suzuki Swift scoate din buzunarul posesorilor, în fiecare an, sume mai mult decât decente. Astfel, revizia după primul an (sau 15.000 de km rulați) costă doar 139 de lei. Dacă doriți și înlocuirea filtrelor de aer sau polen, acestea nu costă mai mult de 29, respectiv 20 de lei, cu manoperă inclusă. Valori derizorii, am putea spune. Nici filtrul de ulei nu costă mai mult decât valoarea unui pachet de țigări – 15.8 lei, inclusiv manopera de schimbare.
 
Suzuki Swift beneficiază de 5 ani garanție, fară limită de kilometri.
 
5. Concluzii
 
Suzuki ne-a dovedit încă o dată ca știe să facă mașini extrem de echilibrate, Swift fiind o “cenușăreasă” ce așteaptă să fie descoperită. Este un excelent partener de viață în oraș și oferă călătorii mai mult decât decente chiar și pe distanțe lungi. Tot ceea ce trebuie să faceți dacă aveți în vizor o mașină de clasă mică ar fi să vă rezervați o oră pentru un test cu Suzuki Swift și s-ar putea ca “vedetele” Fiesta, Polo sau Clio să nu mai fie chiar atât de favorite la achiziție.
 
Test Drive Suzuki Swift 1.2 VVT GLX (09)
 
Îl trag însă înapoi spațiul oferit pasagerilor spate și cel dedicat portbagajului, dar și lipsa unui sistem de infotainment demn de avansul industriei auto din ultimii ani. Așteptăm așadar cu interes o nouă generație Swift, care să ofere mai mult la aceste capitole, dar și noul motor 1.0 BoosterJet, care promite multe prin cifrele de pe hârtie și care ne-a dat pe spate în varianta sa de 1.4 litri montată pe Vitara S.
 
Suzuki Swift 1.2 VVT GLX
 
Puncte pozitive:
· Manevrabilitatea excelentă în oraș
· Ținuta de drum
· Consumul redus de carburant
· Lista generoasă de dotări standard
· Prețul
 
Puncte negative:
· Motorul “amorțit”
· Sistemul multimedia învechit
· Spațiul de pe bancheta spate
· Volumul portbagajului


Date tehnice Suzuki Swift 1.2 VVT
 
Motor: benzină, patru cilindri, 1.2 litri VVT EURO 6
Cilindree: 1.242 cmc
Putere: 94 CP la 6.000 rpm
Cuplu maxim: 118 Nm la 4.800 rpm
0-100 km/h: 12.3 s
Viteză maximă: 165 km/h
Volum portbagaj: 211 litri
Greutate: 1.020 kg
Preţ de pornire în România: 8.900 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 12.961 euro, TVA inclus

 

Nota generală: 

7

Comportament rutier: 

7

Interior: 

6

Motorizare: 

6

Prețuri: 

7

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Renault Clio ICONIC dCi 90 EDC

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Francezii de la Renault au fost dintotdeauna experți în crearea mașinilor de clasă mică, modele ce s-au dovedit extrem de populare în rândul consumatorilor din Europa. Povestea lui Renault 5 din anii ’80 a fost continuată începând cu anul 1990 de Renault Clio, model ce a trecut de-atunci prin patru generații, cea mai recentă lansată în 2012. De Clio ne ocupăm și noi în review-ul de mai jos, fiindu-ne partener de test în ediția specială ICONICși motorizat de un dCi de 1.5 litri și 90 CP.
 
1. Prezentare generală
 
Cea de-a patra generație Renault Clio a fost prezentată publicului în anul 2012, având greaua misiune de a continua succesul predecesoarelor sale, succes materializat prin volume de vânzări substanțiale, dar și prin două distincții “Mașina Anului în Europa”, primite în 1991 și în 2006.
 
Noul Clio s-a impus însă repede în preferințele clientelei doritoare de o mașină de clasă mică prin designul său extrem de curajos (fiind primul proiect lucrat de la zero de echipa lui Laurens van der Acker, cel care avea să devină “părintele” noii game de modele Renault, inclusiv a noilor Megane și Talisman), dar și prin oferta nu foarte subțire de versiuni de motorizare sau de echipare. Din familia Clio nu lipsesc nici varianta de caroserie break, dar nici versiunile de performanță RS, dezvoltate de divizia Renault Sport, cea care împlinește anul acesta 40 de ani de existență și care ne-a oferit chiar săptămâna trecută un mic “cadou”, materializat prin conceptul Clio RS 16.
 
Test Drive Renault Clio ICONIC dCi 90 EDC (01)
 
Pentru Clio, clienții din România pot alege între trei versiuni de motorizare pe benzină – 1.2 16V (75 CP, 107 Nm cuplu maxim), 0.9 TCe (90 CP, 135 Nm cuplu maxim) și 1.2 TCe (120 CP, 190 Nm cuplu maxim), respectiv două variante diesel – 1.5 dCi (75 CP, 200 Nm cuplu maxim) și 1.5 dCi (90 CP, 220 Nm cuplu maxim). Motoarele sunt cuplate în standard la o cutie de viteze manuală cu cinci rapoarte, versiunile TCe 120 și dCi 90 putând fi configurate opțional cu o cutie de viteze automată EDC cu dublu ambreiaj, cu șase trepte. La motorizările de mai sus se adaugă cele două versiuni Clio RS, propulsate de un 1.6 TCe care produce 200 sau 220 de CP. Prețul de start pentru Renault Clio este de 10.600 de euro, TVA inclus, în versiunea 1.2 16V 75 CP și nivel de echipare LIFE.
 
Modelul testat de noi a venit în ediția specială ICONIC, motorul dCi 90 fiind cuplat la o cutie de viteze EDC. Clio ICONIC are la bază deja consacrata linie de echipare GT Line, versiune ce aducea modificări la nivelul esteticii și al dotărilor, lucru ce imprimă mașinii un aer mai sportiv.
 
Test Drive Renault Clio ICONIC dCi 90 EDC (02)
 
Erau prezente în standard pe mașină scaunele îmbrăcate în piele, ornamente speciale pentru gurile de ventilație laterale sau pentru fețele de uși, carcasele oglinzilor și plafonul texturate ICONIC, aer condiționat automat sau jante din aliaj pe 17 inch. Nu lipseau nici geamurile și luneta fumurii sau încălzirea în scaune.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Dacă vorbim de Clio diesel, versiunea de motorizare dCi 90 este cea mai puternică din oferta francezilor, aceștia privând configuratorul lui Clio de existența versiunii updatate ce produce 110 CP și care se află în oferta lui Captur, crossover derivat din Clio. Așadar, cei care aleg un Clio dCi 90 vor trebui să știe că mașina le oferă o accelerație de la 0 la 100 de km/h în 11.6 secunde și o viteză maximă de 181 de km/h. Dacă se alege combinația cu EDC, viteza maximă scade undeva la valoarea de 176 de km/h.
 
Dacă ne uităm în curtea rivalelor germane oferite de Ford și Volkswagen, Fiesta 1.5 TDCi de 95 de CP oferă un sprint de la 0 la 100 de km/h în 10.9 secunde și o viteză maximă de 181 de km/h, în timp ce Polo 1.4 TDI 90 CP face sprintul 0-100 km/h în 10.9 secunde, viteza maximă oprindu-se la 184 de km/h. Valorile de accelerație de la 0 la 100 de km/h sunt așadar ceva mai bune, în timp ce viteza maximă se învârte în jurul valorii de 180 de km/h.
 
Test Drive Renault Clio ICONIC dCi 90 EDC (03)
 
În practică motorul se simte clar mai leneș față de fratele său dCi 110 (testat de noi recent pe Captur), însă micul dCi de 90 de CP nu se face deloc de râs și oferă performanțe mai mult decât decente la accelerație, datorită mai ales celor 220 de Nm cuplu maxim, disponibili încă de la 1.750 rpm. Chiar dacă nu se ridică deocamdată la nivelul unui DSG în materie de rapididate în schimbarea treptelor, noua generație a cutiei EDC oferită de Renault a progresat enorm de mult și oferă șoferului confortul necesar în oraș, dar și o gestiune extrem de eficientă a răspunsului pe accelerări și decelerări, chiar și când acestea se fac mai brutal. Doamnele și domnișoarele cu permis de conducere în buzunar o vor aprecia fără ezitare chiar de la primii kilometri parcurși.
 
La relanti propulsorul transmite destul de multe vibrații la interior, fiind și foarte vocal pe accelerările puternice, însă știe să fie foarte prietenos cu urechile pasagerilor la un mers liniștit, cu viteză constantă.
 
Comportament rutier
 
Dacă scoatem din ecuație versiunile RS, Renault Clio a fost gândit ca o mașină cuminte, de familie, atunci când a a fost dezvoltat trenul de rulare. Suspensiile știu să absoarbă fără probleme toate neregulatițile drumului, acest lucru făcându-se și extrem de silențios, chiar dacă mașina de test era echipată cu jante din aliaj ușor pe 17 inch. Linia adoptată de Renault la acest capitol își arată oarecum neajunsurile la abordarea mai alertă a virajelor, acolo unde Clio se chinuie puțin să mențină trasa impusă de șofer. Cu toate acestea, se poate vedea diferența mare între comportamentul lui Clio și cel al lui Captur, în defavoarea crossoverului.
 
Test Drive Renault Clio ICONIC dCi 90 EDC (04)
 
Sistemul de direcție este și el mult mai responsiv față de Captur, volanul manevrându-se extrem de ușor în traficul urban, mediu pentru care Clio a fost gândit “by default” și nefiind atât de moale la viteze mari. Acesta transmite șoferului un mult mai eficient feedeback, lucru extrem de apreciat mai ales pe viraje.
 
Ar trebui să notăm din nou amplasarea total neinspirată a comenzilor sistemului de Cruise Control, sistem ce-și face însă treaba foarte bine la drum întins, acolo unde rularea pe distanțe lungi la viteze constante nu necesită piciorul pe accelerație. Mutarea butoanelor respective pe volan ar rezolva elegant problema. În aceeași poziție se află și butonul ECO, acționarea lui necesitând mutarea privirii de la condus spre partea inferioară a consolei centrale.
 
Test Drive Renault Clio ICONIC dCi 90 EDC (05)
 
În privința poziției de condus, șoferul, la fel ca și pasagerul față, se bucură de prezența unui scaun sport, preluat de la GT Line și care oferă un excelent suport lateral. Poate că lungimea șezutului ar fi putut să fie mai mare, pentru un suport mai bun la nivelul femurului, însă una peste alta scaunele sunt cu mult peste versiunile standard oferite de Renault. Volanul mașinii de test nu avea aplicate acele elemente din plastic lucios, lucru ce oferă o mult mai bună priză a mâinilor și pe care-l apreciem așadar foarte tare.
 
Vizibilitatea la volan este foarte bună, grație parbrizului cu suprafață generoasă, dar și oglinzilor laterale de mari dimensiuni. Manevrele de parcare sunt așadar nu foarte greu de făcut, dacă luam în calcul și prezența senzorilor de parcare.
 
Consum
 
Consumul oficial declarat de Renault pentru Clio dCi 90 EDC este de 3.9 l/100km în mediul urban și de 3.3 l/100km în extraurban. Nu am putut egala aceste valori în condiții reale de condus, computerul de bord indicând 4.4 l/100 km după 300 de km rulați în afara Bucureștiului și 6.9 l/100km în București, la ore de trafic intens. Valoarea obținută în extraurban este identică cu cea de la Captur dCi 110, crossoverul fiind echipat însă cu o cutie de viteze manuală cu șase trepte. Captur a câștigat competiția consumului în oraș, cu o valoare sensibil mai mică (6.0 l/100km).
 
3. Confort interior și siguranță
 
Atunci când a fost lansată, noua generație Clio impresiona nu numai prin liniile caroseriei exterioare, dar și prin designul interiorului. Astfel, planșa de bord este dominată în partea centrală de o consolă ce pare că plutește și care găzduiește ecranul sistemului de infotainment, gurile de ventilație, dar și comenzile sistemului automat de climatizare. Elementele planșei de bord pot fi personalizate coloristic în nenumărate feluri, tema de nuanță fiind continuată și pe volan, prin suprafețele lucioase de care aminteam mai sus.
 
Test Drive Renault Clio ICONIC dCi 90 EDC (06)
 
Ediția specială ICONIC aduce, pe lângă excelentele scaune îmbrăcate în piele și personalizarea gurilor de ventilație laterale și a unor elemente de pe fețele de uși într-o textură specifică, consola amplasată pe planșa de bord acoperită de o suprafață vopsită în negru lucios. Scaunul șoferului beneficiază de o cotieră de mici dimensiuni al cărei sistem de reglare pe înălțime poate fi destul de enervant în multe situații.
 
Test Drive Renault Clio ICONIC dCi 90 EDC (07)
 
Clio este o mașină foarte spațioasă pentru clasa ei, locurile din față oferind un confort mai mult decât suficient la acest capitol. Nici bancheta spate nu face excepție, două persoane putând călători fără probleme pe distanțe lungi, spațiul pentru genunchi, pentru cap sau profilarea banchetei fiind excelente.
 
Șoferul și pasagerii au la dispoziție un portbagaj de 300 de litri, valoare foarte bună pentru segmentul lui Clio, fiind amplasate în habitaclu și diferite spații de depozitare pentru sticle sau obiecte mici. Cel mai eficient la acest capitol ni s-a parut cel din dreptul pasagerului față, de pe planșa de bord, ideal pentru telefoane sau alte obiecte de asemenea dimensiuni.
De infotainment se ocupă sistemul R-LINK, cu mult superior vechiului MEDIA NAV și pe care-l recomandăm fără discuție la configurarea mașinii. Interfața grafică, răspunsul extrem de rapid la comenzi și multitudinea de posibilități de conexiune și redare multimedia fac din R-LINK unul dintre cele mai bune sisteme de acest tip din clasa lui Clio și nu numai.
 
Test Drive Renault Clio ICONIC dCi 90 EDC (09)
 
În privința materialelor folosite la interior, Clio stă mult mai bine decât Captur, planșa de bord și o parte a fețelor de uși fiind acoperite de suprafețe moi, iar calitatea asamblării fiind în general mult mai bună. Nu lipsesc însă plasticele tipice Renault, mai ales în partea inferioară a consolei centrale, iar materialul din care este făcut burduful schimbătorului de viteze dă și el o senzație pregnantă de “ieftin”.
 
Renault Clio a fost testat de Euro NCAP, obținând maximul de cinci stele.
 
4. Buget/Prețuri
 
Cel mai ieftin Renault Clio dCi 90 este oferit de la 13.100 de euro, TVA inclus, în versiunea de echipare LIFE, modelul testat de noi scoțând in buzunarul clienților alți 4.100 de euro, sumă din care 1.250 de euro sunt dați numai pe cutia EDC. Prețul final așadar, pentru un Clio ICONIC dCi 90 EDC este de 17.200 de euro, cu tot cu TVA.
 
Ediția specială ICONIC cuprinde tot ce are în standard un Clio INTENS, plusând la capitolul dotări cu elementele estetice ICONIC, enumerate la capitolul Prezentare generală, dar și cu aer condiționat automat, scaune îmbrăcate în piele și încălzite, geamuri spate fumurii sau jante din aliaj ușor pe 17 inch cu design Drenalic.
 
Test Drive Renault Clio ICONIC dCi 90 EDC (10)
 
Dacă ne întoarcem la rivalele Fiesta și Polo, Ford cere pentru un Fiesta 1.5 TDCi Titanium 15.800 de euro, fără însă a putea adăuga o cutie automată Powershift (produsă tot de nemții de la Getrag și similară în mare parte cu EDC-ul de la Renault), în timp ce VW Polo 1.4 TDI DSG Highline costă 18.804 euro. Versiunile amintite , chiar dacă sunt în nivel de echipare superior, nu includ o serie de dotări prezente pe Clio ICONIC, lucru ce face din oferta Renault poate cea mai bună alegere din punct de vedere financiar.
 
Renault Clio beneficiază de 3 ani garanție sau 100.000 de kilometri.
 
5. Concluzii
 
Renault Clio continuă să reprezinte una dintre cele mai bune mașini din clasa sa, iar dacă stăm să ne uităm la ceea ce oferă în raport cu prețul cerut de francezi, imaginea devine și mai clară în favoarea lui Clio. Posibilitățile de personalizare și gama destul de cuprinzătoare de motorizări, la care se adaugă exoticele Clio RS contribuie din plin la poziția solidă a Renault în clasa mică.
 
Test Drive Renault Clio ICONIC dCi 90 EDC (11)
 
Cum însă nu există mașina perfectă, și Clio ar putea fi mai bun atunci când vorbim de calitatea materialelor folosite la interior, de amplasarea unor butoane de la interior sau de setările suspensiei pe viraje. Și cum sfârșitul anului are toate șansele să ne aducă un Clio facelift, nu putem decât să ne dorim ca ștacheta Renault să fie ridicată și mai sus, așa cum am văzut că se poate cu noul Megane.
 
Renault Clio ICONIC dci 90 EDC
 
Puncte pozitive
· Motorul 1.5 dCi 90 suficient de potent
· Cutia EDC din ce în ce mai performantă
· Consumul redus de carburant
· Spațiul interior generos
· Sistemul R-LINK
· Prețul
 
Puncte negative
· Motorul zgomotos pe accelerările puternice
· Amplasarea comenzilor pentru Cruise Control
· Calitatea unor materiale plastice de la interior


Date tehnice Renault Clio dCi 90 EDC
 
Motor: diesel, patru cilindri, 1.5 litri dCi EURO 6
Cilindree: 1.461 cmc
Putere: 90 CP la 4.000 rpm
Cuplu maxim: 220 Nm la 1.750 rpm
0-100 km/h: 11.6 s
Viteză maximă: 176 km/h
Volum portbagaj: 300 litri
Greutate: 1.153 kg
Preţ de pornire în România: 15.050 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 17.200 euro, TVA inclus
 

Nota generală: 

7

Comportament rutier: 

7

Interior: 

7

Motorizare: 

7

Prețuri: 

8

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Au trecut mai bine de 15 ani de când Renault și Nissan își legau destinele într-o alianță gândită să ofere avantaje tehnologice și de imagine de ambele părți, prin dezvoltarea de platforme comune și produse care să împartă aceleași soluții.
 
Și dacă la începuturile respectivei alianțe lucrurile erau destul de clare în ceea ce privește line-up-ul de modele dezvoltat de fiecare brand în parte – Renault fiind specialistă în automobile de familie, indiferent că erau de clasă mică, compactă sau medie, în timp ce Nissan făcea ce știe mai bine, în lumea SUV-urilor, iată că lansarea lui Nissan Qashqai și evoluția incredibilă a vânzărilor din segmentul său au făcut ca “ecuația Renault-Nissan” să se schimbe simțitor.
 
Renault s-a adaptat repede situației, lansând în 2012 un Captur ce s-a impus destul de rapid în clasa sa, anul 2015 însemnând premiera lui Kadjar, model cu foarte multe lucruri în comun cu Qashqai, dar care oferă mai mult spațiu și mai multă eleganță, specifică francezilor. Și cum în gama Nissan există de foarte mulți ani X-TRAIL, Renault a “copiat” rețeta sa prin lansarea noii generații Koleos, în primăvara acestui an.
 
De Renault Kadjar ne vom ocupa în review-ul de mai jos, fiindu-ne partener de test versiunea 1.5 dCi 110 EDC, nivel de echipare INTENS.
 
1. Prezentare generală
 
Așadar, Renault prezenta în vara anului trecut noul Kadjar, model care a dat practic startul “revoluției franceze” în materie de design, și nu numai. Fanilor Renault, dar și amatorilor de SUV-uri din noul “regn auto” li s-a înfățișat un model spectaculos prin estetica sa fluidă și elegantă totodată și care punea destul de multe probleme  în ceea ce privește intonația numelui – “Kadjar?”. Echipa condusă de Laurens van den Acker ducea estetica noului model la un cu totul alt nivel, previzualizând în mare măsură următoarele lansări din familia Renault – Megane și Talisman.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (01)
 
Primele contacte “pe viu” cu Kadjar, în cadrul evenimentelor de lansare pentru presă, dezvăluiau alte atu-uri direct generatoare de volume mari de vânzări – spațiul interior peste media clasei, dar și materiale folosite la interior ce puteau să debusoleze până și cel mai bun cunoscător al brandului francez, prin calitatea lor demnă de mașinile premium.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (02)
 
Dacă ne concentrăm strict pe partea tehnică, în România noul Renault Kadjar este oferit în trei versiuni de motorizare – 1.2 TCe (130 CP, 205 Nm cuplu maxim), 1.5 dCi (110 CP, 260 Nm cuplu maxim) și 1.6 dCi (130 CP, 320 Nm cuplu maxim). Opțiunile de transmisie includ cutii de viteze manuale pentru toate cele trei motoare, versiunea 1.2 TCe putând fi cuplată opțional la o cutie EDC cu șapte rapoarte, în timp ce dCi-ul de 110 CP poate fi configurat cu o cutie EDC cu șase trepte. Interesant de notat ar fi faptul că 1.6-le dCi de 130 de CP poate fi configurat doar împreună cu transmisia manuală cu șase rapoarte și este singurul ce poate fi ales în combinație cu tracțiune 4x4.
 
Prețul lui Renault Kadjar începe de la 17.600 de euro, TVA inclus, în versiunea 1.2 TCe 130 CP, nivel de echipare LIFE.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Noua unitate de propulsie dCi 110 a fost introdusă ușor ușor de către Renault în gama sa, iar pentru Kadjar reprezintă alegerea entry level pentru cei care-și doresc neaparat un diesel sub capotă. Cuplat la cutia de viteze automată EDC, motorul Renault furnizează 110 CP și 250 de Nm cuplu maxim (cu 10 mai puțini față de versiunea cuplată la cutia manuală), disponibili de la 1.750 rpm. Pe hârtie, Kadjar dCi 110 EDC poate accelera de la 0 la 100 de km/h în 11.7 secunde și poate atinge 181 de km/h viteză maximă.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (03)
 
Pentru a face o comparație rapidă cu ceea ce oferă rivalii de la Volkswagen, noul Tiguan 2.0 TDI (115 CP și 320 Nm cuplu maxim) poate accelera de la 0 la 100 de km/h în 10.9 secunde și atinge 185 de km/h viteză maximă. Modelul german nu poate fi configurat însă decât cu o cutie de viteze manuală, în șase trepte.
 
Testul de drum ce ne-a purtat pe aproape 400 de km în afara Bucureștiului ne-a arătat însă limitele micului dCi 110 care, pus să tragă cele 1.421 de kg ale mașinii nu poate oferi accelerații fulminante, cu ceafa pasagerilor lipită de tetieră. Propulsorul este însă suficient pentru orice șofer trecut de prima tinerețe și nu numai, răspunzând mai mult decât decent la apăsarea pedalei de accelerație. În consecință, nu ai niciodată senzația că Renault-ul Kadjar ales de tine ar fi submotorizat.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (04)
 
EDC-ul cu șase trepte a ridicat ștacheta performanțelor și mai sus, fiind, ca și în cazul lui Clio ICONIC testat anterior, o cutie ce oferă extrem de mult confort în oraș și care se mulează aproape perfect pe dorințele și intențiile șoferului la drum întins.
 
Combinația dCi 110 și EDC oferă o doză mare de rafinament care, ajutată de antifonarea foarte bună a lui Kadjar oferă călătorii “silențioase” și lipsite de vibrațiile supărătoare ale unui diesel.
 
Comportament rutier
 
Kadjar a fost gândit să ofere călătorii pline de confort, iar acest lucru se vede din plin în realitate, fiind una dintre cele mai “prietenoase” mașini conduse de noi în această direcție. Astfel, trecerile peste denivelări, asfaltul bombardat “made in Romania” sau drumurile acoperite cu pietriș nu pun niciun fel de problemă mașinii în a filtra șocurile și zomotele ajunse sau resimțite de cei aflați la bord.
 
Lipsa înclinațiilor sportive și totala dedicare spre confort taie evident elanul șoferului pe drumurile virajate, acolo unde ruliul se face resimțit, Kadjar fiind însă un SUV suficient de stabil și care nu-ți oferă aproape deloc senzația că ești cocoțat pe scaun și mașină stă să se răstoarne dacă ai ceva viteză într-o curbă. Volanul știe să se întărească la viteze ridicate sau la accelerările bruște, lucru ce implică un feedback foarte bun către cel aflat la volan.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (05)
 
Kadjar-ului din test i-a placut extrem de tare și pe autostradă, acolo unde viteza maximă legală de 130 de km/h nu-i provoacă “migrene”, fiind capabil să furnizeze foarte mult confort la rulare. Butoanele sistemului de cruise control, mereu criticate de noi în review-uri, sunt tot pe consola centrală, însă au primit o nouă formă și sunt ceva mai ușor de găsit fără să te uiți spre ele, lucru ce mai atenuează din vehemența noastră la adresa lor. Bila neagră se transformă în bilă gri în cazul Kadjar.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (06)
 
În oraș dimensiunile lui Kadjar îți impun mai multă atenție mai ales în spațiile restrânse, însă sistemul de direcție perfect adaptat, senzorii de parcare față/spate, camera video pentru marșarier sau sistemul de parcare automată Easy Park ajută enorm de tare șoferul. Cireașa de pe tort este, în mod clar, cutia automată EDC.
 
Noul Kadjar este o mașină “full” în materie de sisteme de asistență a șoferului, nivelul de echipare INTENS aducând tehnologii precum sistemul de frânare automată în cazul în care șoferul nu este atent, sistemul de recunoaștere a semnelor de circulație (care se mai încurcă uneori pe șoselele României), sistemul de avertizare în cazul schimbării benzii de circulație fără semnalizare sau sistemul de avertizare pentru mașinile care se află în unghiul mort al oglinzilor laterale. Toate acestea ușurează enorm misiunea celui aflat la volan, compensând momentele de neatenție prin care trecem aproape toți câteodată.
 
Dacă adăugam și farurile full-LED ce includ sistemul de acționare automată a fazei lungi, se poate spune fără nicio urmă de îndoială că Renault Kadjar este unul dintre liderii segmentului său la acest capitol.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (07)
 
Vreți să scoateți Kadjar la o plimbare în afara asfaltului? Nicio problemă. Garda la sol este suficient de mare pentru a nu-i murdări sau zgâria “poalele”, însă lipsa sistemului de tracțiune integrală sau jantele pe 19 inch încălțate cu anvelope de stradă îți arată din start care sunt limitele. Așadar, păstrați abilitățile de trecere ale lui Kadjar doar pentru gropile, liniile de tramvai sau bordurile din ce în ce mai înalte ale orașelor.
 
Evident că excursiile pe drumuri forestiere soft sau pe iarba poienilor apropiate de șosea nu ies din ecuație, fiind ușor de pus în practică alături de SUV-ul francez.
 
Consum
 
Cifrele oficiale declarate de Renault – 4.0 l/100km în mediul urban, respectiv 3.9 l/100km în afara acestuia.
 
Cifrele obținute de noi – 7.6 l/100km în București, cu sistemele ECO și Stop/Start activate și 4.8 l/100km în afara orașului, pe un traseu ce a inclus cam toate tipurile de șosele din România, inclusiv autostrada Ploiești-București, într-un singur sens.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Dacă silueta lui Kadjar este una ce încă mai întoarce privirile pe stradă, la aproape un an de la lansarea mașinii pe piață, interiorul este capitolul la care noul SUV Renault impresionează poate cel mai mult. Când te urci în mașină, prima întrebare ce-ți vine în minte este “Wow, chiar m-am urcat într-un Renault?”. Dai să închizi portiera și mânerul ușii îți mângâie mâna cu suprafața lui moale, lucru ce te îndeamnă să descoperi rând pe rând saltul evident calitativ al materialelor și elementelor de la interior. Practic, dacă scoatem din ecuație “allien-ul” Espace, Kadjar este modelul ce a dat startul regândirii totale a interioarelor dezvoltate de francezii de la Renault.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (08)
 
Forma planșei de bord, cu grilele de ventilație laterale și clusterul ceasurilor de bord înlocuit de un ecran TFT se regăsește acum și pe noile Megane și Talisman, diferența fiind evidentă însă în zona consolei centrale, acolo unde Kadjar nu a primit “tableta” aranjată în format portret și continuă să ofere aranjamentul clasic în formatul guri de ventilație – ecran multimedia – comenzile și afișajul sistemului de climatizare.
 
Toate comenzile sunt extrem de bine amplasate, fiind ușor de folosit de către cei aflați pe scaunele față. Sistemul de infotainment R-LINK 2 include toate funcțiile pe care un pretențios într-ale gadget-urilor multimedia le-ar cere, interfața grafică și rapididatea fiind unele dintre cele mai bune din segment. Prin intermediul R-LINK 2 se poate schimba și aspectul ecranului ce înlocuiește ceasurile de bord, fiind oferite suficiente variante care să acopere toate gusturile șoferului. Sistemul de sunet al mașinii de test era oferit de BOSE, fiind pe lista de dotări opționale. Cele șapte boxe, subwooferul și amplificatorul de sunet se comportă decent, însă nu am recomanda cheltuirea a 390 de euro suplimentari pentru ele.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (09)
 
În materie de spațiu interior, Kadjar este unul dintre cele mai ofertante SUV-uri compacte de pe piață, atât scaunele față cât și bancheta spate oferind loc mai mult decât suficient. Pasagerii spate sunt cei mai fericiți, spațiul pentru genunchi depășind cu mult nevoile unei persoane care nu este baschetbalist. Portbagajul oferă un volum de 472 de litri pentru bagaje, podeaua dublă facilitând organizarea acestora în călătoriile lungi. Kadjar nu oferă însă suficient de multe spații pentru depozitare la interior, cele existente fiind insuficiente și neadecvate ideii unui SUV.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (10)
 
Modelul testat de noi era dotat și cu plafon vitrat, dotare ce impresionează la prima vedere dar care nu este cea mai confortabilă în zilele cu foarte mult soare.
 
Sunt însă și câteva lucruri ce trag puțin în jos Kadjar la capitolul interior și care țin de ergonomie. Capacul cotierei nu este reglabil față/spate, fapt pentru care mâna dreaptă a șoferului nu stă în cel mai confortabil mod, iar butoanele pentru comenzile scaunelor încălzite sunt amplasate la capătul cotierei și sunt ascunse aproape total. Mai sunt și unele materiale plastice care aduc aminte de trecutul Renault, însă acestea se regăsesc în părțile inferioare ale consolei centrale sau ale scaunelor, acolo unde nu deranjează foarte tare.
 
Renault Kadjar a primit anul trecut de la Euro NCAP maximul de cinci stele după testele de impact, confirmând încă o dată poziția Renault la acest capitol.
 
4. Buget/Prețuri
 
Cel mai ieftin Renault Kadjar dCi 110 costă 19.350 de euro, pe nivelul de echipare LIFE. Cutia automată EDC va scoate din buzunarul celor interesați alți 1.450 de euro, aceasta fiind disponibilă însă doar pe al doilea nivel de echipare, ZEN.
 
Un Kadjar dCi 110 EDCîn nivelul de echipare INTENS, cel mai bogat în dotări, costă 25.750 de euro, mașina testată fiind dotată cu o serie de echipamente opționale care au urcat prețul final la 28.130 de euro, TVA inclus. Pe lista dotărilor opționale adăugate la mașină se numărau plafonul vitrat, sistemul audio BOSE, pachetul Comfort Plus (scaune îmbrăcate în piele, cele față încălzite, scaunul șoferului reglabil electric), sistemul de frânare automat în caz de urgență, precum și vopseaua metalizată Bleu Cosmos.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (11)
 
Putem să facem o comparație cu Volkswagen-ul Tiguan 2.0 TDI 115 CP amintit mai sus, acesta costând în nivelul de echipare Trendline (singurul pe care este disponibil) 23.874 de euro, TVA inclus.
 
Renault Kadjar beneficiază de 3 ani garanție sau 100.000 de kilometri.
 
5. Concluzii
 
Renault a punctat serios în momentul în care a decis să nu lase Nissan Qashqai singur pe piața SUV-urilor compacte, noul Kadjar fiind un model cu totul și cu totul nou și care preia cu succes rețeta inventată de japonezii de la Nissan, iar diferențele de dimensiuni fac ca cele două modele “surori” să nu se canibalizeze pe piață.
 
Prețurile practicate de Renault pentru Kadjar sunt unele dintre cele mai mici din piață, cea mai serioasă amenințare venind din partea noii Kia Sportage, pentru care coreenii cer sume mai mici. Principala problemă a francezilor poate veni însă din lipsa unui propulsor cu o putere mai mare de 130 de CP, marea majoritate a rivalilor oferind motoare mai puternice.
 
Test Drive Renault Kadjar dCi 110 EDC (12)
 
Versiunea de motorizare a modelului testat de noi oferă cea mai bună opțiune pentru o familie ce-și dorește un Kadjar al carui propulsor să consume puțin și să fie suficient de puternic pentru a asigura siguranță și confort în călătorii.
 
Renault Kadjar dCi 110 EDC INTENS
 
Puncte pozitive:
· Motorul 1.5 dCi 110 economic și suficient de performant
· Confortul asigurat de trenul de rulare
· Antifonarea habitaclului
· Spațiul interior foarte generos
· Tehnologiile oferite
· Prețul
 
Puncte negative:
· Imposibilitatea configurării cu tracțiune 4x4
· Ergonomia oferită de cotiera centrală
· Amplasarea butoanelor pentru încălzirea în scaune
· Prea puține spații de depozitare la interior
· Calitatea unor materiale plastice de la interior


Date tehnice Renault Kadjar dCi 110 EDC
 
Motor: diesel, patru cilindri, 1.5 litri dCi EURO 6
Cilindree: 1.461 cmc
Putere: 110 CP la 4.000 rpm
Cuplu maxim: 250 Nm la 1.750 rpm
0-100 km/h: 11.7 s
Viteză maximă: 181 km/h
Volum portbagaj: 472 litri
Greutate: 1.421 kg
Preţ de pornire în România: 22.350 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 28.130 euro, TVA inclus
 

Nota generală: 

7

Comportament rutier: 

7

Interior: 

8

Motorizare: 

7

Prețuri: 

7

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Peugeot 2008 facelift - 1.2 PureTech 110 ALLURE

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
După ce luna februarie 2016 ne-a adus dezvăluirea versiunii revizuite estetic a crossoverului Peugeot 2008, iată că a venit și vremea lansării sale oficiale pe piața din România, moment marcat de Trust Motors (importatorul oficial al mărcii franțuzești la noi) printr-un eveniment de prezentare pentru presă. Evenimentul a permis și o sesiune de teste în afara Bucureștiului, lucru ce ne-a permis să descoperim îndeaproape noul 2008 faceliftîn varianta de motorizare pe benzină 1.2 PureTech 110.
 
1. Prezentare generală
 
Nu este prima dată când conducem Peugeot 2008, povestindu-vă mai pe larg, acum trei luni, istoria SUV-ului lansat de francezi în 2013. Așa că nu o să reluăm povestea sa de succes, limitându-ne a vă spune doar că până la finele lumii martie 2016 au fost fabricate 580.000 de unități în cele trei fabrici unde acesta se asamblează, din Franța, China și Brazilia.
 
Principala întrebare legată de noul 2008 facelift ar fi cam ce aduce nou față de vechea generație. Pe scurt, modificările estetice aduse exteriorului se văd la nivelul grilei frontale, ce a primit o textură generată de elemente cromate așezate pe verticală, dar și prin adăugarea unor protecții din plastic negru în zona bosajelor roților, protecții ce continuă linia deja existentelor elemente similare din zona inferioară a barelor față/spate. Farurile ni se prezintă cu un fond negru, la fel ca și stopurile spate, acestea din urmă fiind ușor modificate la nivelul semnalizatoarelor. La toate acestea am mai putea adăuga introducerea în configuratorul lui 2008 a culorii Ultimate Red, dar și posibilitatea comandării SUV-ului în versiunea de echipare GT Line, care vine cu o serie de elemente sport sau cu o combinație coloristică de roșu și negru.
 
Test Drive Peugeot 2008 facelift 1.2 Puretech 110 (01)
 
Interiorul este neschimbat față de generația ante-facelift, 2008 oferind originalitatea și eficiența conceptului i-Cockpit combinate cu nenumărate posibilități de configurare a elementeleor de pe planșa de bord sau a tapițeriei scaunelor.
 
În materie de motorizări faceliftul lui Peugeot 2008 vine cu noul propulsor turbo pe benzină 1.2 PureTech 130, oferit împreună cu sistemul Stop/Start și o cutie de viteze manuală, cu șase rapoarte. Restul motoarelor sunt cunoscute deja în gama 2008, fiind disponibile variantele 1.2 PureTech 82, 1.2 PureTech 110, 1.6 BlueHDi 100 și 1.6 BlueHDi 120. PureTech-ul de 110 CP poate fi combinat cu o cutie de viteze automată EAT6, restul variantelor de motorizare fiind oferite împreună cu o cutie manuală, cu cinci sau șase trepte, sau alături d euna robotizată, cu cinci rapoarte. Toate propulsoarele respectă normele de poluare EURO 6, fiind “best-in-class” în ceea ce privește emisiile de CO2, după spusele Peugeot.
 
Test Drive Peugeot 2008 facelift 1.2 Puretech 110 (02)
 
Se știe faptul că Peugeot nu oferă 2008 în nicio variantă de tracțiune 4x4, preferând să furnizeze sistemul Grip Control pentru versiunile de motorizare de peste 100 de CP. Acesta optimizează tracțiunea pe roțile față în funcție de condițiile de aderență, oferind câteva moduri de funcționare presetate și care pot fi selectate cu ajutorul unei rotițe amplasate pe consola centrală.
 
Prețul de start pentru noul Peugeot 2008 facelift este de 13.066 euro, TVA inclus, în urma unei promoții lansate de importator și care a tăiat simțitor din prețul inițial de 14.266 de euro. Ce primiți în schimbul acestei sume? Un Peugeot 2008 1.2 PureTech 82, cutie de viteze manuală cu cinci trepte și nivel de echipare de bază, ACCES.
 
Modelul pe care l-am condus pe parcursul testului din cadrul evenimentului de lansare a fost un 2008 1.2 PureTech 110, cutie de viteze manuală cu cinci trepte și nivel de echipare ALLURE.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Propulsorul pe benzină 1.2 PureTech 110 oferă 110 CP și 205 Nm cuplu maxim disponibil de la 1.750 rpm, putând accelera mașina de la 0 la 100 de km/h în 9.9 secunde. Viteza maximă se oprește undeva în jurul valorii de 190 de km/h.
 
Am plecat din curtea Trust Motors cu o mașină ce înregistra doar 18 km la bord, lucru ce și-a pus amprenta vizibil asupra prestațiilor motorului, dată fiind “prospețimea” exemplarului testat, însă cuplul motor ridicat și-a făcut bine datoria permițând reprize de accelerație decente. Cu siguranță depășirea câtorva mii de kilometri va aduce de la sine performanțe demne de un mic benzinar turbo.
 
Test Drive Peugeot 2008 facelift 1.2 Puretech 110 (03)
 
Cutia de viteze în cinci rapoarte ne este bine cunoscută din curtea PSA și, așa cum am mai spus-o și cu ocazia testului cu Citroen C4 Cactus, nu este un reper în materie de precizie și ușurință a schimbării treptelor. Lipsa treptei a șasea se resimte după depășirea pragului de 100 de km/h, crescând simțitor și consumul, dar și nivelul de zgomot venit din partea motorului. Recomandarea noastră în cazul motorului testat – mergeți pe versiunea cuplată la cutia automată EAT6.
 
Comportament rutier
 
Faceliftul adus lui 2008 nu a modificat deloc trenul de rulare, micul SUV produs de Peugeot livrând suficient de mult confort la rulare în cazul drumurilor bine asfaltate și fără prea multe denivelări pe parcurs.
 
“Prospețimea” mașinii din test nu aducea zgomote suspecte la trecerile peste gropi, linii de tramvai sau denivelări serioase, filtrând destul de bine și șocurile resimțite de pasageri la interior, în timp ce rularea la viteză constantă de pe peste 100 de km/h nu pune probleme majore legate de stabilitate în cazul unor manevre ușoare de schimbare a benzilor.
 
Test Drive Peugeot 2008 facelift 1.2 Puretech 110 (04)
 
În oraș Peugeot 2008 se simte în largul lui, dimensiunile reduse și manevrarea cu extrem de mare ușurință a volanului fiind atu-uri serioase în alegerea sa ca și mașină pentru mersul zilnic la serviciu. Rămân aceleași probleme legate de vizibiliattea prin lunetă sau în oglinzile laterale amplasate cumva prea jos față de privirea șoferului, însă senzorii de parcare sau o cameră video pentru marsarier pot suplini mai mult decât suficient aceste mici neajunsuri.
 
În privința ieșirilor de agrement sau de nevoie în afara suprafețelor asfaltate, Grip Control permite aventurarea în medii semi off-road, însă nimic mai mult. Garda la sol mărită și protecțiile din plastic te scutesc de lovituri sau zgârieturi ale caroseriei, însă limita evoluției în teren accidentat poate fi foarte ușor atinsă.
 
Consum
 
Fișa tehnică asociată lui Peugeot 2008 1.2 PureTech 110 ne comunică un consum de 5.9 l/100km în mediul urban și de 4.1 l/100km în afara acestuia. Consumul mediu înregistrat de noi s-a cifrat undeva în jurul valorii de 6.6 l/100km, pe ruta București-Urziceni și retur.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Peugeot 2008 oferă unul dintre cele mai atractive interioare din segmentul său, i-Cockpit și liniile avangardiste oferite de planșa de bord și de elementele de pe consola centrală generând o atmosferă aparte, pe placul clientelei vizate de francezi – publicul tânăr cu preocupări ieșite din cotidianul “gri”.
 
Test Drive Peugeot 2008 facelift 1.2 Puretech 110 (05)
 
Materialele folosite și calitatea asamblării situează Peugeot 2008 undeva în plutonul fruntaș al SUV-urilor de segment B, puține fiind zonele unde deranjează anumite plastice mai proaste.
 
Sistemul  de infotainment oferă suficient de multe informații, dar și nenumărate posibilități de conectare a device-urilor de ultimă generație la mașină. Nu lipsește sistemul Mirror Screen cu WiFi ce are la bază deja cunoscutele MirrorLink și Apple CarPlay și care poate fi achiziționat contra sumei de 250 de euro.
 
Șoferul și alți trei pasageri pot călători în deplin confort la bordul lui 2008, în timp ce portbagajul de 410 litri oferă spațiu suficient dacă nu exagerați cu bagajele pentru o calătorie mai lungă.
 
Peugeot 2008 a fost testat de Euro NCAPîn 2013, obținând maximul de cinci stele.
 
4. Buget/Prețuri
 
Noul 2008 facelift poate fi comandat în România în nivelurile de echipare tradiționale pentru Peugeot – ACCES, ACTIVEși ALLURE, la care se va adăuga în viitorul apropiat și GT Line. Aminteam la începutul articolului de oferta promoțională pregătită de Trust Motors, însă haideți să vedem prețurile de listă oferite pe site-ul Peugeot din România:
 
Versiune echipare/motorizareCutie de vitezePreț (Euro, TVA inclus)
2008 ACCESS 1.2 L PureTech Manuala / 5 14.266
2008 ACTIVE 1.2 L PureTech Manuala / 5 15.234
2008 ACTIVE 1.2 L PureTech ETG S&S Robotizata / 5 16.554
2008 ACTIVE 1.2 PureTech Turbo S&S Manuala / 5 16.201
2008 ACTIVE 1.2 PureTech Turbo EAT6 S&S Automata / 6 17.641
2008 ALLURE 1.2 L PureTech ETG S&S Robotizata / 5 18.510
2008 ALLURE 1.2 PureTech Turbo S&S Manuala / 5 18.157
2008 ALLURE 1.2 PureTech Turbo EAT6 S&S Automata / 6 19.597
2008 ACCESS 1.6 BlueHDi FAP Manuala / 5 15.863
2008 ACTIVE 1.6 BlueHDi FAP Manuala / 5 17.072
2008 ACTIVE 1.6 BlueHDi FAP Manuala / 5 17.653
2008 ACTIVE 1.6 BlueHDi FAP S&S Manuala / 6 19.008
2008 ALLURE 1.6 BlueHDi FAP Manuala / 5 19.609
2008 ALLURE 1.6 BlueHDi FAP S&S Manuala / 6 20.964
 
Garanţia oferită în România de Peugeot pentru noul 2008 facelift este de 4 ani, în limita a 100.000 kilometri.
 
5. Concluzii
 
Cifrele din ce în ce mai bune de vânzări raportate de Peugeot pentru 2008 le permit francezilor să “viseze frumos”, lansarea versiunii facelift aducând o mică tușă de aer proaspăt în familia micului SUV.
 
Schimbările estetice sunt discrete, însă nu total de neremarcat, în timp ce adăugarea unui nou motor PureTech de 130 de CP va atrage clienții pentru care versiunile deja existente erau prea puțin puternice.
 
Test Drive Peugeot 2008 facelift 1.2 Puretech 110 (06)
 
Una peste alta, noul Peugeot 2008 facelift constituie o ofertă demnă de luat în seamă dacă aveți în plan achiziționarea unui crossover de clasă mică, oferind suficent de multe variante de motorizare, dar și de personalizare și dotări.
 
Peugeot 2008 facelift - 1.2 PureTech 110 ALLURE
 
Puncte pozitive:
· Motorul cu resurse decente de putere
· Manevrabilitatea în oraș
· Atmosfera creată la interior
· Conceptul i-Cockpit
 
Puncte negative:
· Motor zgomotos
· Cutia de viteze manuală în cinci trepte
· Suspensia “neprietenoasă” pe denivelările abordate în viteză


Date tehnice Peugeot 2008 1.2 PureTech 110 ALLURE
 
Motor: benzină turbo, trei cilindri, 1.2 litri PureTech EURO 6
Cilindree: 1.199 cmc
Putere: 110 CP la 6.250 rpm
Cuplu maxim: 205 Nm la 1.750 rpm
0-100 km/h: 9.9 s
Viteză maximă: 191 km/h
Volum portbagaj: 410 litri
Greutate: 1090 kg
Preţ de pornire în România: 18.157 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 19.039 euro, TVA inclus


 

 

Nota generală: 

7

Comportament rutier: 

6

Interior: 

8

Motorizare: 

7

Prețuri: 

7

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Piața sedanurilor de clasă medie continuă să ocupe încă o mare felie din vânzările de automobile din Europa, “vedetele” segmentului de volum fiind de departe Passat, Mondeo și Insignia. Primele două au primit recent generații complet noi, în timp ce Renault vrea să-și joace serios cărțile cu noul și spectaculosul Talisman, lansat anul trecut.
 
Europenii fac așadar legea în segment, singurele mașini japoneze care încă mai contează în schemă fiind Mazda6 și Toyota Avensis, asta după ce Honda a renunțat la a mai susține Accord în Europa.
 
De Toyota Avensis o să ne ocupăm în review-ul de mai jos, fiindu-ne oferită în teste în noua sa versiune de motorizare 2.0 D-4D de 143 CPși în cel mai complet nivel de echipare – Luxury.
 
1. Prezentare generală
 
Actuala generație Avensis a fost lansată de Toyota în 2009, japonezii aplicând deja un facelift discret doi ani mai târziu, refresh-ul estetic țintind mai mult exteriorul mașinii. Trecerea anilor și ridicarea ștachetei din partea concurenței europene au determinat Toyota să anunțe în 2015 “noul Avensis”, model revizuit total atât la exterior cât și la interior, dar care însă nu poate fi considerat complet nou. Estetica exteriorului aliniază Avensis la trendul promovat de ultimele generații Auris și Yaris, prin partea sa frontală dominată  liniile în X, dar și de blocurile optice înguste ce folosesc la maximum tehnologiile LED.
 
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (01)
 
Adăugarea unor motorizări noi diesel, dezvoltate împreună cu BMW, are darul de a atrage și mai tare clientela europeană, Toyota Avensis continuând să reprezinte în continuare o alternativă solidă pe piață.
 
Mașina testată de noi beneficia de cel mai bogat nivel de echipare – Luxury care, alături de motorizarea 2.0 D-4D scoate din buzunarul clienților interesați cel puțin 31.118 euro, TVA inclus.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Noul motor 2.0 D-4D, de origine BMW, vine să înlocuiască bătrânul (însă foarte apreciatul) 2.2 D-4D și oferă în fișa sa tehnică 143 de CP și 320 de Nm cuplu maxim, disponibil între 1.750 și 2.250 rpm. Atfel configurat sub capotă, Avensis poate accelera de la 0 la 100 de km/h în 9.5 secunde, viteza maximă oprindu-se la 200 de km/h.
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (02)
 
Haideți să ne uităm puțin la ce versiuni similare oferă cele mai sonore nume din segmentul în care luptă Avensis. Noul Ford Mondeo 2.0 TDCi 150 CP “face suta” în 9.3 secunde și poate atinge 215 km/h viteză maximă, în timp ce Volkswagen Passat 2.0 TDI 150 CP coboară sub bariera celor 9 secunde la accelerația 0-100km/h (8.7 secunde mai exact), putând atinge 220 de km/h viteză maximă.
 
Cum se comportă motorul 2.0 D-4D în practică? Pentru a vedea asta trebui apăsat mai întâi butonul de Start, moment în care interiorul este inundat și de zgomot, dar și de vibrații neobișnuit de mari. Am ieșit din curtea Toyota cu ceva sentimente de confuzie, oprirea la prima trecere pentru pietoni și restartul motorului prin sistemul Stop/Start contribuind și mai tare la a ne determina să considerăm propulsorul și ansamblul motor/cutie total lipsite de rafinamentul pe care l-am fi așteptat de la o mașină din această clasă. Practic orice drum în oraș, presărat de numeroase opriri la semafoare sau în aglomerație a fost un chin pentru Avensisul din test.
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (03)
 
Dezactivarea sistemului Start/Stop te mai scutește de neplăceri, însă salvarea cu adevărat eficientă vine prin ieșirea din oraș. Schimbi a 4-a, a 5-a, treci de 70-80 de km/h și mașina parca se transformă. Adio vibrații, adio sunet deranjant provenit de la motor, singurele zgomote ajunse la interior venind din partea anvelopelor (Bridgestone Turanza pe care nu le recomandăm sub nicio formă din cauza acestui aspect). Așadar, forța propulsorului se vede la drum întins, acolo unde cuplul motor permite reprize de accelerație mai mult decât suficiente, în orice treaptă de viteză te-ai afla. Evident că treptele 3 și 4 sunt privilegiate la acest capitol, însă nici rapoartele superioare nu cer retrogradări prea dese, asta dacă nu ești vreun inconștient care se crede Hamilton pe șosea.
 
Cutia de viteze completează cu succes resursele de putere ale motorului, manevrabilitatea și cursa scurtă a schimbătorului de viteze făcându-te să uiți de avantajele unei cutii automate, mai ales că Toyota nu oferă ca alternativă decât CVT-ul Multidrive S, destul de enervantă în foarte multe situații.
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (04)
 
Ca și o concluzie, din punct de vedere al motorizării noul Avensis 2.0 D-4D se simte în apele sale la drum întins, fiind un adevărat “cruiser” pe distanțe lungi. Dacă-l folosești cu preponderență în oraș, se chinuie și pe el, dar mai ales pe cei aflați la bordul său.
 
Comportament rutier
 
Am testat în trecut versiunea ante-facelift, apreciind la momentul respectiv trenul de rulare excelent care oferea atât confort, dar și o ținută de drum impecabilă. Odată cu faceliftul aplicat anul trecut, Toyota spune că a umblat și la rigidizarea caroseriei, lucru ce ar putea afecta într-o oare care măsură confortul oferit pasagerilor la trecerile peste denivelări. Nu este însă cazul, noul Avensis rămânând aceeași mașină ce-și protejează șoferul și pasagerii de toate neplăcerile oferite de suprafața de rulare.
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (05)
 
Indiferent că rulezi la viteze mari pe autostradă sau abordezi porțiuni virajate de drum, Avensis este impresionată în materie de stabilitate, suspensiile și sistemul de direcție oferind siguranță și răspunzând întocmai dorinței șoferului de a aborda trasele.
 
Date fiind dimensiunile, dar și neplăcerile create de rafinamentul motorului, Toyota Avensis 2.0 D-4D nu este făcută pentru oraș, însă se descurcă cu succes grație ușurinței cu care se manevrează volanul. Nivelul de echipare Luxury aduce și o cameră video pentru marșarier, însă senzorii de parcare lipsesc din lunga listă de dotări standard, lucru cel puțin ciudat. Recomandăm bifarea lor în configurator, mai ales că nu vă vor scoate mai mult de 60 de euro din buzunar.
 
Consum
 
Fișa tehnică a noii Toyota Avensis 2.0 D-4D indică un consum mediu de 4.5 l/100 km. În oraș japonezii spun că mașina ar putea consuma 5.7 l/100km, în timp ce în mediul extra-urban ar putea atinge recordul de 3.8 l/100km.
 
Weekendul de test ne-a dus alături de Avensis departe de aglomerația și căldura din București, reușind să parcurgem circa 700 de km în regim de drum național, până aproape de Sighișoara și retur. Valorile de consum variază foarte tare în funcție de înclinația drumurilor abordate, sosirea în Brașov pe ruta Ploiești-Cheia indicând 6.7 l/100km. Restul călătoriei, abordată în cel mai legal mod posibil pentru șoselele din România, ne-a văzut reîntorși în București cu 5.1 l/100km indicați de CB, valoare decentă însă depărtată serios de consumul declarat oficial. În oraș am putut rula în aglomerațiile infernale ale Bucureștiului vineri seară și luni dimineață, obținând în medie 8 l/100km.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Lansarea noii generații Avensis în 2009 continua să ne înfățișeze un model cu un interior tradițional Toyota, multe dintre elementele de design nefiind pe placul europenilor. Lucrurile nu s-au schimbat la faceliftul din 2011, însă schimbările de anul trecut au revoluționat practic interiorul sedanului japonez, puține elemente fiind păstrate de la modelul anterior. Ne referim aici la comenzile sistemului de climatizare, cele pentru reglajul oglinzilor sau la partea inferioară a consolei centrale.
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (06)
 
Cei care intră într-un Avensis de generație 2015 vor fi mai mult decât suprinși de formele adoptate pentru planșa de bord, simetria oferită de consola centrală și rafinamentul unor elemente amplasate în poziții vizibile contribuind la o senzație apăsată de relaxare. Materialele sunt mult îmbunătățite ca și calitate și feeling la atingere, în timp ce calitatea asamblării nu poate genera aproape deloc reproșuri. Se mai aud din când în când ceva “greierași”, însă atât de discreți încât uiți repede de ei.
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (07)
 
Șoferul și pasagerul din față beneficiază de unele dintre cele mai confortabile scaune testate de noi, nivelul de echipare Luxury plusând cu tapițeria din piele și reglajul electric al acestora pe toate direcțiile. Nici pasagerii de pe bancheta spate nu se pot plânge, spațiul oferit pentru cap și genunchi fiind cu mult peste nevoile unei persoane de statură medie.
Portbagajul oferă 510 litri ca și volum de depozitare a bagajelor, o valoare undeva în media clasei în care luptă Avensis.
 
Locuri de depozitare mai găsești și în habitaclu, dedicate sticlelor de apă sau cutiilor de suc. O notă specială, însă nu pozitivă, ar trebui acordată organizării părții inferioare a consolei centrale, acolo unde spațiul de depozitare dedicat unei sticle incomodează schimbarea vitezelor în cazul in care acesta este ocupat, iar spațiul dedicat plasării unui telefon mobil este înghesuit efectiv sub consolă. Este foarte greu să pui sau să scoți un telefon de-acolo, în ciuda suprafeței anti-alunecare cu care este tratată respectiva zonă.
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (09)
 
Un alt lucru ce poate afecta confortul șoferului la interior este amplasarea butonului pentru acționarea frânei de mână. Situat undeva sub volan, acesta nu poate fi acționat cu ușurință și funcționează oarecum ilogic - dacă vrei să tragi frâna de mână trebui să apeși butonul, iar dacă vrei să deblochezi respectiva frână trebuie să tragi de buton.
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (10)
 
Partea de  infotainment este asigurată de sistemul Toyota Touch 2 cu sistem de navigație Go Plus, sistem ce-și afișează interfața pe un generos ecran tactil cu diagonala de 8 inch. Organizarea interfeței grafice și ușurința navigării prin meniuri sunt decente, însă sunt undeva în urma rivalilor prin design și rapiditate. Sistemul audio cu 10 boxe oferă suficient de multă fidelitate, însă nimic ieșit din comun.
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (14)
 
Siguranța și asistența șoferului sunt duse la cele mai înalte cote de nenumăratele sisteme dedicate, pachetul reunit sub numele Toyota Safety Sense incluzând tehnologia de anticipare și evitare a accidentelor prin frânarea automată, sistemul de avertizare în cazul schimbării benzii de circulație fără semnalizare prealabilă, asistentul de fază lungă sau recunoașterea semnelor de circulație. Acesta din urmă poate că ar funcționa perect într-o țară cu “apă caldă”, însă pe șoselele României intră repede în stare de confuzie, dată fiind lipsa sau calitatea precară a indicatoarelor rutiere.
 
Noua Toyota Avensis a fost testată de Euro NCAP în 2015, imediat după lansarea sa pe piață, fiind  notată cu maximul de cinci stele, după noile norme extreme stricte introduse de organizația independentă cu sediul în Belgia.
 
4. Buget/Prețuri
 
Configuratorul Toyota România permite alegerea noului Avensis în cinci versiuni de motorizare, trei pe benzină și două diesel. Sunt disponibile așadar variantele 1.6 Valvematic (132 CP, 160 Nm cuplu maxim), 1.8 Valvematic (147 CP, 180 Nm cuplu maxim), 2.0 (152 CP, 196 Nm cuplu maxim), respectiv 1.6 D-4D (112 CP, 270 Nm cuplu maxim) și 2.0 D-4D (143 CP, 320 Nm cuplu maxim). Toate motoarele sunt cuplate la cutie de viteze manuală cu șase rapoarte, mai puțin versiunea 2.0 benzină ce nu poate fi configurat decât alături de o cutie CVT Multidrive S, cutie ce poate fi aleasă ca și opțiune pe versiunea Valvematic.
 
În privința nivelurilor de echipare, noul Avensis poate fi configurat în versiunile Comfort, Executive, Elegance sau Luxury, prețul de pornire fiind de 16.889 de euro, TVA inclus, pentru varinta 1.6 Valvetronic Comfort.
 
Modelul de test costa aproape 32.000 de euro, la prețul standard corespunzător nivelului de echipare Luxury adăugându-se vopseaua metalizată Gri închis.
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (11)
 
Toyota are ca deobicei o abordare total diferită în materie de organizare a configuratorului său, oferind mare parte din dotări în cadrul nivelurilor de echipare și preferând să lase foarte puține opționale în lista adiacentă. Astfel, nivelul Luxury adună sub umbrela sa cam toate dotările pe care un pretențios în materie și le-ar putea dori sau imagina, fiindu-ne imposibilă enumerarea tuturor acestora aici.
 
Din acest motiv ne este foarte greu să facem și o comparație de preț cu Ford sau Volkswagen, limitându-ne la a vă prezenta doar prețurile de start pentru Mondeo 2.0 TDCi 150 CP și Passat 2.0 TDI 150 CP în variantele echipate cu o cutie de viteze manuală și cel mai de sus nivel de echipare. Așadar, un Mondeo 2.0 TDCi Titanium costă 27.950 de euro, TVA inclus, în timp ce un Passat 2.0 TDI Highline scoate din buzunarul clienților 30.108 euro, TVA inclus. Avensis pare la prima vedere mai scump, însă lista dotărilor diferă semnificativ.
 
Toyota oferă pentru Avensis o garanție de 6 ani sau 200.000 de km, aceasta fiind compusă din garanția standard (3 ani sau 100.000 de km) și perioada extinsă de garanție Toyota Extracare.
 
5. Concluzii
 
Toyota își are locul său bine definit în piața auto din Europa, pe lângă “vedetele” Yaris și Auris care aduc grosul volumelor de vânzări Avensis constituind încă o alternativă serioasă la modelele europene care nu vor putea fi niciodată detronate din topuri.
 
Test Drive Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury (12)
 
Faceliftul de anul trecut a adus modificări serioase formelor exterioare și interioare, iar adăugarea în meniu a unor motorizări noi nu face decât să sporească și mai tare atractivitatea ofertei Toyota în segmentul D. Pe noi ne-a convins ca fiind o mașină “serioasă”, care a învățat multe din greșelile generațiilor precedente și care este mai europeană ca niciodată.
 
Creșterea succesului Avensis în România depinde doar de schimbarea mentalității clienților români, care încă văd mașinile germane drept un reper absolut și care uită de multe ori să se uite și în curtea japonezilor.
 
Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury
 
Puncte pozitive:
· Confortul la rulare
· Motorul cu resurse generoase de cuplu și putere
· Noul interior, extrem de rafinat
· Lista de dotări standard, impresionantă
 
Puncte negative:
· Rafinamentul motorului la relanti sau la rularea în oraș
· Amplasarea și modul de operare al frânei de mână electrice
· Organizarea consolei centrale


Date tehnice Toyota Avensis 2.0 D-4D Luxury
 
Motor: diesel turbo, patru cilindri, 2.0 D-4D EURO 6
Cilindree: 1.995 cmc
Putere: 143 CP la 4.000 rpm
Cuplu maxim: 320 Nm între 1.750 și 2.250 rpm
0-100 km/h: 9.5 s
Viteză maximă: 200 km/h
Volum portbagaj: 509 litri
Greutate: 1470 kg
Preţ de pornire în România: 31.118 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 31.765 euro, TVA inclus


 

 

Nota generală: 

7

Comportament rutier: 

7

Interior: 

7

Motorizare: 

7

Prețuri: 

7

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Renault Megane dCi 130

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Segmentul mașinilor din clasa compactă este unul dintre cele mai importante din piața europeană, în ultimele două decenii punându-se aici în scenă lupte acerbe pentru supremație. Numele cele mai vehiculate și implicit cele mai vândute – Volkswagen Golf, Ford Focus și Opel Astra.
 
Lângă ele însă există de ceva mai bine de 20 de ani Renault Megane, model ce a bifat până anul trecut trei generații lansate și peste șase milioane de unități vândute. Anul 2015 a marcat lansarea celei de-a patra generații, revoluționară din foarte multe puncte de vedere, noul model fiind considerat de mulți un “Golf, Focus sau Astra killer”.
 
Vom vedea dacă este chiar așa în review-ul de mai jos, după un test de trei zile cu noul Renault Megane, în versiunea 1.6 dCi 130 CPși nivel de echipare INTENS.
 
1. Prezentare generală
 
Prezentat în toamna anului trecut cu ocazia Salonului Auto de la Frankfurt, noul Megane a uimit prin designul său schimbat radical, legăturile cu generația precedentă la acest capitol fiind în totalitate rupte. “Responsabili” pentru noile forme – Laurens van den Acker și echipa sa de design, care au schimbat din temelii în ultimii doi ani portofoliul francezilor.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (01)
 
Farurile cu semnătura inconfundabilă a luminilor de zi cu LED în forma literei C, formele masive generate de liniile laterale sau stopurile ce domină imaginea părții din spate generează imaginea unui Megane cu totul nou, al cărui interior este schimbat și el radical. Ecranul sistemului de infotainment, cu al său layout vertical, vine direct din “universul” noului Espace și nu poate să nu atragă privirile.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (02)
 
În privința motorizărilor, pe piața din România sunt disponibile versiunile SCe 115 , TCe 130, dCi 90, dCi 110, dCi 130 sau TCe 205 EDC, disponibilă exclusiv pe varianta GT. Motoarele sunt cuplate în standard la o cutie de viteze manuală cu cinci (doar Sce 115) sau șase trepte,  opțional putând fi aleasă cutia automată EDC pentru motorul 1.5 dCi de 110 CP. Nivelurile de echipare sunt cele consacrate de Renault – LIFE, ZEN și INTENS, la care se adaugă sportivul GT.
 
Prețul noului Renault Megane începe de la 14.800 de euro, TVA inclus, în versiunea SCe 115 CP, nivel de echipare LIFE.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Motorul de 1.6 litri dCi 130 este cel mai puternic agregat pe motorină ce poate fi configurat sub capota noului Megane, cei 130 CP și cei 320 de Nm cuplu maxim permițând o accelerație de la 0 la 100 de km/h în 10 secunde, viteza maximă oprindu-se la 198 de km/h.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (03)
 
Pentru comparație, Ford Focus 1.5 TDCi 120 CP face același sprint în 10.5 secunde și poate atinge 193 de km/h viteză maximă, Volkswagen Golf 1.6 TDI 110 CP bifează tot 10.5 secunde pe accelerația de la 0 la 100 de km/h, dar poate atinge 200 de km/h viteză maximă, în timp ce Opel Astra 1.6 CDTI ECOTEC 136 CP accelerează de la 0 la 100 de km/h în 9.6 secunde și atinge 205 km/h viteză maximă. Valorile sunt oarecum similare, dacă ne uităm la puterea motorului de sub capota fiecărui model.
 
În practică motorul dCi 130 oferă performanțe mai mult decât suficiente montat sub capota lui Megane, oferind accelerații și reprize ce-ți dau senzația unei plăcute rezerve de putere și implicit de siguranță. Plaja de turații corespunzătoare valorii de cuplu maxim, 1.750-3.000 rpm, este suficientă pentru rularea în cele mai multe situații de trafic din România, motorul dCi arătându-și însă limitele la viteze ce depășesc 120-130 de km/h, atunci când începe să se chinuie puțin la apăsarea bruscă a pedalei de accelerație.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (04)
 
De notat ar mai fi rafinamentul extrem de care dă dovadă combinația motor/cutie de viteze/Megane, modelul testat de noi fiind una dintre cele mai silențioase mașini din clasa sa, pe care le-am avut în test. Vibrațiile sunt practic inexistente, iar antifonarea este și ea la un nivel înalt. Dacă vreți ceva mai mult zgomot, se poate selecta din meniul MULTI-SENSE modul Sport, situație în care în boxele mașinii va fi sintetizat sunetul unui motor cu mult mai mulți cai. Faptul că totul este artificial creat nu este deloc pe placul nostru însă.
 
În privința cutiei de viteze, unitatea manuală cu șase trepte – singura disponibilă dealtfel împreună cu dCi-ul de 130 de CP, este una dintre cele mai eficiente din segment, schimbătorul putându-se manevra extrem de precis și ușor. Rapoartele transmisiei sunt gândite cât se poate de eficient, cu treptele cinci și șase mai lungi, dedicate rulării la viteze mari.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (05)
 
Comportament rutier
 
Odată cu lansarea noii generații Megane, Renault a făcut mare tam-tam prin introducerea sistemului 4CONTROL, ce permite și virarea ușoară a roților spate, la un unghi dictat de situațiile punctuale în funcție de viteză și de gradul de rotație a volanului. Toată tehnologia permite o manevrabilitate extraordinară, lucru confirmat în practică de testele cu noul Megane GT, care vine în standard cu acest sistem.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (06)
 
Mașina din testul nostru nu avea 4CONTROL, însă setările aproape perfecte ale suspensiei și ale trenului de rulare ne-au făcut să fim extrem de încântați de Megane la acest capitol. Lipsa unei suspensii independente pe spate nu știrbește deloc din calitățile dinamice ale mașinii, stabilitatea pe viraje sau la schimbările de direcție la viteze mari fiind unele dintre cele mai bune în segmentul în care luptă Megane. Șoferul are la dispoziție patru moduri de rulare setate corespunzător denumiriilor – Eco, Comfort, Sport și Neutral, putând personaliza sub umbrela unui al cincilea mod o serie de setări ce țin de comportamentul mașinii. Este practic imposibil să nu-ți găsești modul de rulare perfect pentru drumul pe care-l “ataci” sau pentru starea de spirit de moment.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (07)
 
Trecerile peste denivelări sau peste imperfecțiunile drumurilor nu afectează câtuși de puțin confortul pasagerilor, Renault lucrând intens la acest capitol pentru ridicarea ștachetei față de vechea generație.
 
Manevrabilitatea în oraș nu pune mari probleme celui ce conduce noul Megane, oglinzile laterale masive, senzorii de parcare sau camera video pentru marșarier fiind arhi-suficiente pentru un șofer cu capabilități normale de orientare în spațiu, chiar dacă luneta minusculă nu oferă un câmp vizual prea larg.
 
Tot la acest capitol ar putea fi bifată și excelenta poziție la volan a șoferului, scaunul ce poate fi coborât foarte mult și masivitatea consolei centrale aducându-ne aminte într-o oarecare măsură de senzațiile inegalabile pe care le ai atunci când te sui într-un BMW Seria 1.
 
Sistemele de siguranță și cele ce asistă activ șoferul la drum fac din Megane unul dintre cele mai competitive mașini ale segmentului, francezii dotând compacta lor cu tehnologii ce până acum nu le vedeai decât la mașini din segmentele superioare.
 
Consum
 
Renault comunică în fișa tehnică a lui Megane dCi 130 un consum urban de 4.7 l/100km, în timp ce consumul extra-uban anunțat este de doar 3.6 l/100km.
 
Valorile obținute de noi în condiții de rulare cât se poate de normale pentru drumurile din România au indicat 4.6 l/100km în regim extra-urban și 6.7 l/100km în București, cu mențiunea că intervalele orare de mers în oraș au corespuns unui trafic infernal, cu zeci de opriri și porniri în coloană. Modul Eco și sistemul Stop/Start foarte eficient contribuie real la un consum decent, spunem noi.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Interiorul lui Megane impresionează la fel de mult ca și exteriorul său, noua planșă de bord organizată la fel ca la noile Kadjar și Talisman fiind extrem de aerisită, organizarea elementelor pe care le găzduiește fiind una exemplară. Ceasurile de bord sunt înlocuite de un sistem “hibrid” asemănător celui oferit de Kadjar și compus dintr-un ecran de mari dimensiuni ce ține locul vitezometrului și turometrului, dar și de două indicatoare clasice pentru nivelul de combustibil și pentru temperatura apei.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (08)
 
Consola centrală este la rândul ei extrem de bine organizată, găzduind comenzile sistemului MULTI-SENSE, cele ale tempomatului, dar și câteva spații de depozitare utile și bine gândite prin amplasare. Cotiera, spre deosebire de Kadjar, este una care glisează înainte/înapoi și care permite găsirea poziției optime pentru cotul șoferului.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (09)
 
Dacă tot am vorbit de MULTI-SENSE, acesta permite o multitudine de setări legate atât de comportamentul dinamic al mașinii, dar și de ambianța de la bord. Se pot alege mai multe teme vizuale pentru ecranul sistemului multimedia dar și pentru ceasurile de bord, completate coloristic de o serie de LED-uri ascunse discret în fețele de uși și pe lateralele consolei centrale. Șoferul dispune și de funcții de masaj în scaun, funcții care din păcate nu sunt disponibile și pentru pasagerul din dreapta sa.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (11)
 
Mașina din test era dotată cu imensul ecran de 8.7 inch, amplasat pe verticală și care găzduiește interfața grafică a sistemului de infotainment R-LINK 2. Organizarea meniurilor este una exemplară, însă viteza de operare lasă în unele momente de dorit. Este oarecum de înțeles lentoarea cu care se deschid unele ecrane grafice, dată fiind complexitatea și imensul volum de informații pe care este capabil să-l managerieze R-LINK. Și dacă sistemul în sine nu poate să nu te impresioneze, nu putem în aceeași măsură să nu criticăm butoanele capacitive amplasate în dreapta ecranului tactil și care se dovedesc foarte greu de folosit în timpul mersului, pe lângă faptul că urmele lăsate de degete în acea zonă nu sunt deloc estetice. Ar fi fost de preferat utilizarea unor butoane fizice, de genul celor ce controlează sistemul de climatizare și care se achită impecabil de sarcini.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (10)
 
Spațiul oferit șoferului și pasagerilor este mai mult decât suficient pentru un hatchback compact, în timp ce volumul portbagajului sare de 400 de litri – 434 mai exact. O valoare ce situează noul Megane în plutonul fruntaș al clasei compacte, din acest punct de vedere. Dacă adăugăm și nenumăratele spații de depozitare din fețele de uși și consola centrală putem trage ușor concluzia ca Megane este un excelent companion de vacanțe pentru o familie cu nu mai mult de patru membri.
 
În același timp nu poate să nu te surprindă calitatea foarte bună a materialelor folosite în habitaclu, pasul făcut de Renault la acest capitol fiind și el unul uriaș, la fel ca cel făcut atunci când vine vorba de antifonarea interiorului.
 
Megane a fost mereu un reper în materie de siguranță, prin toate generațiile sale, iar noul model nu putea să facă excepție. Astfel, Euro NCAP i-a acordat cinci stele la testele de impact.
 
4. Buget/Prețuri
 
Renault oferă noul Megane dCi 130 numai pe nivelul de echipare INTENS, cel mai bogat din punct de vedere al dotărilor standard. Prețul de bază cerut de francezi pentru această versiune este de 20.400 de euro, TVA inclus.
 
Cei care aleg o astfel de configurație vor primi o lungă listă de echipamante în standard, printre care se numără farurile full-LED PureVision, sistemul de climatizare automată, scaune îmbrăcate în piele, sistem R-LINK 2 cu ecran tactil de 7 inch, senzori de ploaie și lumină, oglinzi rabatabile electric sau sistemul MULTI-SENSE. Echipamentele opționale duceau însă prețul mașinii de test la 23.990 de euro, TVA inclus.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (12)
 
Dacă stăm să facem o comparație cu cele trei modele amintite mai sus, din rândul concurenței, în nivelurile de echipare superioare, vedem că un Ford Focus 1.5 TDCi 120 CP Titanium costă 19.500 de euro, un Golf 1.6 TDI 110 CP Highline costă 21.109 euro, în timp ce un Opel Astra 1.6 CDTI ECOTEC 136 CP acoate din buzunarul clienților 20.880 de euro, TVA inclus. Prețuri similare așadar, chiar dacă există diferențe de abordare în privința dotărilor pentru fiecare brand în parte.
 
Renault Megane beneficiază de 3 ani garanție sau 100.000 de kilometri.
 
5. Concluzii
 
Chiar dacă a stat mai mereu în spatele tripletei germane Focus/Golf/Astra, Renault nu a dezarmat și ne oferă o a patra generație ce poate fi numită fără a folosi cuvinte gratuite drept revoluționară.
 
Saltul calitativ evident, ce poate fi simțiti la tot pasul, designul extraordinar și nenumăratele posibilități de configurare atât in punctul de vedere al motorizărilor cât și atunci când vine vorba de dotări fac din noul Megane poate cel mai atractiv model de clasă compactă al momentului, iar prețurile practicate de Renault nu trag deloc în jos speranțele clienților interesați de o nouă achiziție.
 
Test Drive Renault Megane dCi 130 (13)
 
Lansarea versiunilor Estate și Sedan (acesta din urmă fiind prezentat chiar astăzi) suplimentează oferta Renault pentru familia Megane, iubitorii mărcii și nu numai având de unde alege mașina potrivită nevoilor sau gusturilor fiecăruia.
 
Pentru toate acestea considerăm noul Renault Megane o mașină demnă să primească maximul de puncte din sistemul de notare Auto-TestDrive.
 
Renault Megane dCi 130 INTENS
 
Puncte pozitive:
· Motorul 1.6 dCi 110 extrem de rafinat și suficient de puternic
· Cutia manuală excelentă
· Consumul mic de combustibil
· Confortul de rulare
· Antifonarea habitaclului
· Lunga listă de dotări standard
· Tehnologiile oferite
 
Puncte negative:
· Vizibila plafonare a motorului la peste 3.000 rpm
· Lentoarea de care dă dovadă sistemul R-LINK în unele momente
· Vizibilitatea slabă prin lunetă


Date tehnice Renault Megane dCi 130 INTENS
 
Motor: diesel, patru cilindri, 1.6 litri dCi EURO 6
Cilindree: 1.598 cmc
Putere: 130 CP la 4.000 rpm
Cuplu maxim: 320 Nm, de la 1.750 rpm
0-100 km/h: 10.0 s
Viteză maximă: 198 km/h
Volum portbagaj: 434 litri
Greutate: 1.318 kg
Preţ de pornire în România: 20.400 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 23.990 euro, TVA inclus
 

Nota generală: 

8

Comportament rutier: 

8

Interior: 

8

Motorizare: 

7

Prețuri: 

7

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive BMW X1 xDrive20i M Sport

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
SUV-urile au pus ușor ușor stăpânire pe piața europeană, consumatorii “devorând” efectiv modelele cu garda la sol mai mare și cu aspect mai masiv, indiferent de segmentul din care fac parte. Grosul vânzărilor este făcut de mărcile populare, însă nici brandurile premium nu se pot plânge de lipsa clienților – Audi, Mercedes-Benz și BMW aruncând în luptă din ce în ce mai multe modele din ce în ce mai diversificate, atât ca formă, cât și ca soluții de motorizare sau de tracțiune.
 
Dacă ne uităm la segmentul SUV-urilor compacte, Audi a adaugat lângă deja cunoscutul Q3 noul Q2, Mercedes-Benz lucrează intens la dezvoltarea lui GLB care să lupte alături de GLA, în timp ce BMW a lansat în vara lui 2015 noul X1, model cu totul și cu totul nou ce s-a remarcat încă de la început prin platforma pe care este construit și care presupune “by default” tracțiunea față.
 
Despre noul BMW X1 vă vom vorbi în review-ul de mai jos, fiindu-ne partener de test pentru câteva zile în varianta xDrive20i, “condimentată” cu pachetul M Sport.
 
1. Prezentare generală
 
Lansarea noului BMW X1 a declanșat un nou val de comentarii picante în rândul fanilor conservatori ai firmei cu sediul în Munchen, dat fiind faptul că tracțiunea spate – caracteristică adânc înrădăcinată în ADN-ul BMW – era înlocuită de tracțiunea pe roțile față, cea de-a doua generație a celui mai mic SUV fiind dezvoltată pe platforma UKL, gândită să stea la baza noilor generații de modele MINI, dar și pentru noua Seria 2 și, după toate probabilitățile, pentru noul BMW Seria 1. Dar cum sistemul de tracțiune integrală xDrive va fi ales la configurarea mașinii de marea majoritate a celor ce cumpără un X1, problema “BMW cu tracțiune față” nu va constitui un impediment în consolidarea succesului de vânzări pe acest segment pentru constructorul bavarez. Drept dovadă stau cele peste 110.000 de exemplare vândute de BMW anul acesta, în creștere cu aproape 70% față de perioada ianuarie-iulie 2015.
 
Test Drive BMW X1 xDrive20i M Sport (01)
 
Față de vechea generație X1, noul model diferă radical ca și idee de design. Dacă vechiul model părea mai degrabă un hatchback compact cu o gardă la sol mai mare, noul BMW X1 preia “rețetele” folosite la frații mai mari X3 sau X5, devenind un SUV adevărat din punctul de vedere al proporțiilor. Asemănările cu cele două modele de clasă superioară sunt cât se poate de evidente, mai ales dacă privim mașina din față sau din lateral.
 
În privința motorizărilor, noul BMW X1 poate fi configurat în trei versiuni pe benzină (18i, 20i și 25i) și patru diesel (16d, 18d, 20d și 25d). Variantele entry-level X1 sDrive18i și sDrive16d pot fi comandate doar cu tracțiune față, în timp ce versiunile de top 25i și 25d sunt oferite doar cu xDrive. Restul variantelor de motorizare pot fi configurate în ambele versiuni de tracțiune (față sau integrală). Prețul de start pentru BMW X1 este de 31.680 de euro, TVA inclus - în varianta X1 sDrive18i, cutie de viteze manuală. Lista completă de prețuri și dotări o puteți descărca de aici.
 
Mașina condusă de noi ne-a fost oferită în varianta xDrive20i, cu un preț de start de 39.360 de euro, la care se adaugă 4.860 de euro pentru pachetul M Sport.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Capitolul motorizărilor pe benzină pentru noul X1 este acoperit de trei versiuni – 18i (1.5 TwinPower Turbo 136 CP), 20i (2.0 TwinPower Turbo 192 CP) și 25i (2.0 TwinPower Turbo 231 CP). Toate variantele sunt cunoscute de pe noua generație MINI, primul propulsor având doar trei cilindri, în timp ce versiunile de 2.0 litri se regăsesc sub capota lui MINI Cooper S (testat de noi acum ceva vreme), respectiv MINI JCW.
 
Așadar, sub capota mașinii de test am avut propulsorul de 2.0 litri ce dezvoltă 192 de CPși 280 de Nm cuplu maxim, disponibili încă de la 1.250 rpm, cifre ce permit o accelerație de la 0 la 100 de km/h în 7.4 secunde, dar și atingerea unei viteze maxime de 223 de km/h. Dacă ne uităm în curtea rivalilor, Audi oferă versiunea Q3 2.0 TFSI quattro S tronic (180 CP, 0-100km/h în 7.6s), în timp ce Mercedes-Benz răspunde cu GLA 250 4MATIC 7G-DCT (211 CP, 0-100km/h în 7.1s).
 
Test Drive BMW X1 xDrive20i M Sport (02)
 
În practică, vivacitatea motorului nu face din X1 o “rachetă”, așa cum este cazul lui MINI Cooper S, greutatea SUV-ului fiind resimțită în acest sens. Resursele de putere sunt însă impresionante, apăsarea hotărâtă a pedalei de accelerație chiar și în modurile de rulare ECO PRO sau Comfort făcând din manevrele de depășire o joacă de copii.
 
La performanțele dinamice contribuie din plin excelenta cutie de viteze automată Steptronic Sport, cu opt rapoarte, care gestionează incredibil de bine schimbările de trepte și implicit livrarea cuplului motor la roți. Versiunea Sport costă doar cu aproape 200 de euro mai mult față de un Steptronic clasic. Singura critică pe care o putem aduce cutiei este legată de schimbător, împrumutat de la MINI și identic cu ceea ce găsim la Seria 2 Active Tourer. Este prea lung și trecerea prin modurile de rulare se face destul de greu.
 
Test Drive BMW X1 xDrive20i M Sport (03)
 
De remarcat ar fi și excelenta izolare fonică a habitaclului, motorul fiind practic “mut” la o rulare normală, făcându-și simțită prezența doar în momentele accelerărilor puternice.
 
Comportament rutier
 
Noul X1 a evoluat mult la acest capitol, ținuta de drum fiind una “din altă lume” în ciuda gabaritului crescut sau a centrului de greutate ridicat. La acest lucru contribuie și suspensiile adaptive bifate în configurația mașinii de test și care-și puteau modifica setup-ul în funcție de condițiile punctuale de rulare. Pachetul M Sport aduce de la sine însă suspensii mult mai tari, lucru ce se simte negativ în unele situații, mai ales pe drumurile din România, la trecerile neglijente peste tot felul de obstacole aflate pe astfalt.
 
Modurile de rulare binecunoscute oferite de BMW – ECO PRO, Comfort și Sport – diferențiază foarte clar setările aduse suspensiilor, tăriei direcției sau răspunsului pedalei de accelerație, fiecare șofer putând să-și găsească fără doar și poate modul preferat de a conduce. Recomandăm la drum întins modul Comfort, iar în oraș modul ECO PRO. Pe Sport poți merge câțiva kilometri pentru a-ți impresiona (plăcut sau neplăcut) pasagerii, fără însă ca acest mod să poată fi folosit zi de zi pe distanțe lungi.
 
Test Drive BMW X1 xDrive20i M Sport (04)
 
Dacă e să vorbim de manevrabilitatea în oraș, dimensiunile apropiate de un automobil de clasă compactă, poziția înaltă la volan, dar și numeroasele sisteme de asistență a șoferului fac din BMW X1 un SUV (sau crossover, spuneți-i cum vreți) extrem de ușor de condus.
 
Părăsirea asfaltului și aventurile în off-road nu reprezintă pentru X1 un capitol la care să rupă munții, însă trecerile prin porțiuni ceva mai soft sunt posibile, acolo unde cu un Seria 1 nu te-ai băga în mod cert. Grijă mare însă să nu atingeți pragurile sau barele față/spate, ca să nu stricați arsenalul estetic oferit de M Sport.
 
Consum
 
BMW afișează în cazul lui X1 xDrive20i un consum mediu de 6.4 l/100km. În oraș este raportată o valoare de 7.7 l/100km, în timp ce consumul extra-urban este de 5.7 l/100km.
 
Cei aproape 400 de kilometri parcurși de noi s-au contorizat aproape exclusiv în regin extra-urban, consumul final afișat de computerul de bord fiind unul extrem de bun – doar 6.1 l/100km, lucru remarcabil pentru un motor turbo pe benzină de aproape 200 de CP. Practic, ne-am apropiat de consumul pe care-l poți obține cu un motor aspirat de 1.6 litri montat pe o compactă de acum 10 ani...
 
Test Drive BMW X1 xDrive20i M Sport (05)
 
În oraș modul ECO PRO și sistemul Stop/Start ajută mult, însă aglomerația specifică Bucureștiului duce consumul real undeva la 9-10 l/100km, indiferent cât de anticipativ ai merge.
Una peste alta, valorile de consum real obținute au fost unele pe care nu ne-am fi pus banii într-un eventual pariu, atunci când am plecat cu mașina din parcarea BMW România.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Interiorul noului X1 nu suprinde prin multe lucruri atunci când ești obișnuit să conduci un model recent al bavarezilor. Planșa de bord clasică a primit însă modificările introduse pentru prima oară pe Seria 2 Active Tourer, însă configurarea comenzilor și amplasarea ecranului sistemului de infotainment au rămas în mare măsură aceleași. Pe scurt – un interior mult prea bun prin ergonomia oferită, dar oarecum depășit pentru o persoană ce-și dorește o evoluție mai radicală a designului. Rivalii de la Mercedes-Benz și Audi au luat-o puțin înaintea BMW la acest capitol.
 
Test Drive BMW X1 xDrive20i M Sport (06)
 
Nu are rost să vă povestim prea multe pe tema calității materialelor și a asamblării, X1 fiind o mașină fără reproș la acest capitol. Accesoriile specifice M Sport duc atmosfera de la interior la un alt nivel, combinația de culori ce implică albastrul “M” și luminile ambientale fiind un “deliciu vizual”.
 
Modificările radicale aduse caroseriei exterioare față de vechea generație se văd fără doar și poate și la interior și se traduc printr-un spațiu mai mult decât generos oferit șoferului și pasagerilor. Scaunele sport răsfață ocupanții locurilor față, în timp ce bancheta spate poate găzdui fără probleme doi sau chiar trei pasageri fără ca aceștia să se simtă înghesuiți. Volumul portbagajului este și el cu mult peste ceea ce oferea vechiul X1, fiind disponibili acum nu mai puțin de 505 litri în care se pot organiza bagaje de tot felul. Posibilitatea adăugării unor plase de amarare sau podeaua dublă ce poate primi diferite obiecte nu prea des folosite contribuie și ele la versatilitatea foarte bună a lui X1 la acest capitol.
 
Conforul de rulare nu stresează deloc pasagerii atunci când se rulează în modurile ECO PRO sau Comfort, însă șoferul trebuie să aibă grijă cum rulează în modul Sport sau cum abordează drumurile cu o suprafață asfaltică departe de standardele decenței.
 
Test Drive BMW X1 xDrive20i M Sport (07)
 
BMW oferă pe noul X1 tot ce este mai nou în materie de tehnologii de siguranță activă și pasivă, fie că acestea sunt oferite în standard, fie că se regăsesc pe lunga listă de dotări opționale. Nu le enumerăm pe toate, amintind doar sisteme precum cel de frânare automată în cazul în care șoferul nu este atent la trafic, tempomatul adaptiv ce poate păstra distanța față de mașina din față fără ca șoferul să accelereze sau să frâneze, ParkAssist sau un performant head-up display ce proiectează informații utile direct pe parbriz.
 
Noul BMW X1 a primit maximul de cinci stele Euro NCAP, fiind testat în vara anului trecut, imediat după lansarea sa pe piață.
 
4. Buget/Prețuri
 
După cum aminteam și la începutul review-ului, noul BMW X1 poate fi configurat în șapte versiuni de motorizare, cea mai ieftină având un preț de start de 31.680 de euro, TVA inclus (X1 sDrive18i). Aceasta este și singura versiune pe benzină ce poate fi configurată cu o cutie de viteze manuală, amatorii acestui tip de transmisie trebuind să-și întrepte atenția spre motoarele diesel care, în afară de 25d, pot fi cuplate la o astfel de cutie. Steptronicul în opt trepte acaparează din ce în ce mai mult posibilitățile de configurare la BMW, dovedindu-și evidentele calități.
 
Cea mai ieftină versiune diesel – sDrive16d - costă 31.860 de euro, sub capota acestuia făcându-și loc un motor în trei cilindri, de 116 CP.
 
Test Drive BMW X1 xDrive20i M Sport (08)
 
Mașina testată avea un preț de pornire de 39.360 de euro, pachetul M Sport și celelelate dotări opționale bifate pe fișa de produs ducând prețul final la nu mai puțin de 52.683 de euro, TVA inclus. Modelele concurente amintite mai sus, similare ca și motorizare și tranmisie, afișează următoarele prețuri de start – Audi Q3 2.0 TFSI quattro S tronic, șapte trepte - 36.778 euro, Mercedes-Benz GLA 250 4MATIC 7G-DCT – 38.460 euro. BMW X1 este așadar puțin mai scump, însă diferențele există pe lista de dotări standard, alegerea între cele trei modele nu de puține ori fiind făcută mai mult cu inima decât cu mintea.
 
BMW oferă pentru noul X1 o garanție de 5 ani sau 100.000 de km, în cadrul pachetului BMW Service Inclusive, ce include și o serie de lucrări de mententanță ce vor fi efectuate gratuit în toată această perioadă.
 
5. Concluzii
 
BMW a reușit performanța de a transforma spectaculos noua generație X1, model ce a trecut de la stadiul de “hatchback mai înălțat” la acela de crossover serios, atât prin design cât și prin soluțiile tehnice și de motorizare puse la dispoziția clienților. Noul X1 se ridică acum la nivelul fraților mai mari X3 și X5, nu de puține ori mașina testată de noi fiind confundată cu cele două, în ciuda diferențelor de mărime evidente.
 
Test Drive BMW X1 xDrive20i M Sport (09)
 
Motorizarea pe benzină 2.0 de 192 de CP reprezintă compromisul perfect între putere și consum, oferind prestații dinamice peste media pretențiilor unui șofer întreg la minte, dar și nu atât de multe opriri la benzinărie pe cât ar lăsa să se întrevadă cifrele de putere de pe hârtie. Am alege xDrive20i în detrimentul xDrive20d, rafinamentul oferit de motorul pe benzină aplecând balanța mai tare decât o face economia de combustibil adusă de motorul diesel. Între cele două versiuni mai există și o diferență de circa 1.000 de euro, în favoarea lui xDrive20i.
 
BMW X1 xDrive20i M Sport
 
Puncte pozitive:
· Prestații dinamice excelente
· Ținuta de drum
· Cutia Steptronic Sport
· Consumul mai mult decât decent
· Designul mult mai apropiat de ideea de SUV
 
Puncte negative:
· Suspensia mult prea tare în unele momente
· Designul mult prea clasic al interiorului
· Prețul dotărilor opționale
 

Date tehnice BMW X1 xDrive20i

Motor: Benzină 2.0 TwinPower Turbo
Cilindree: 1.998 cmc
Putere: 192 CP, la 5.000 rpm
Cuplu maxim: 280 Nm, de la 1.250 rpm
0-100 km/h: 7.4 s
Viteză maximă: 223 km/h
Volum portbagaj: 505 litri
Preţ de start: 39.360 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 52.683 euro, TVA inclus

 

Nota generală: 

8

Comportament rutier: 

8

Interior: 

7

Motorizare: 

8

Prețuri: 

7

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Acum mai bine de 20 de ani, în 1994 mai exact, Toyota inventa un nou segment în piața mașinilor de teren, cu al său RAV4 caracterizat drept un “sport utility vehicle” sau mai pe scurt un SUV compact. Respectivul acronim a devenit o denumire generică pentru aproape toate modelele lansate ulterior, indiferent de brand sau de mărimea mașinii. Chiar și în România,  clasica expresie “și-a luat jeep” a fost înlocuită ușor ușor cu “are SUV-ul ala nou”.
 
Și dacă la momentul lansării primului RAV4, piața de profil era mai mult decât rarefiată, an după an mai toate brandurile au scos pe piață SUV-uri mai mici sau mai mari, ultima perioadă fiind una “explozivă” în Europa, din punctul de vedere al vânzărilor. Și cu toate că Toyota a lansat în 2013 cea de-a patra generație RAV4, asaltul rivalilor și amețitorul ritm al evoluției designului acestor mașini au determinat apariția unui facelift la doar doi distanță, în 2015.
 
Noua Toyota RAV4 facelift este și subiectul review-ului de mai jos, în test fiindu-ne oferită versiunea 2.0 D-4D de 143 CPși nivel de echipare Luxury.
 
1. Prezentare generală
 
Dacă în urmă cu ceva vreme mașinile Toyota erau apreciate pentru orice altceva în afară de partea estetică, ultimii doi ani au marcat o adevărată revoluție de design pentru toate modelele produse de constructorul japonez pentru piața din Europa. Pornind de la micul AYGO și continuând treptat cu Yaris, Auris și Avensis, schimbările au fost mai mult decât radicale și unanim apreciate.
 
Lansată în 2013, într-o formă radical modificată și testată de noi la vremea respectivăîn versiunea sa motorizată de dieselul de 2.2 litri, Toyota RAV4 a primit la rândul său un facelift semnificativ, elementele exterioare încadrându-se perfect în tendințele urmate de designerii japonezi pentru mai toate modelele actuale din portofoliul european al Toyota. Nu putem să nu remarcăm unele asemănări cu “rudele” mai exclusiviste ce poartă sigla Lexus, și asta doar dacă privim blocurile optice spate.
 
Test Drive Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury (01)
 
Schimbarea estetică a adus și modificări la nivelul ofertei de propulsoare, bătrânul 2.2 D-4D de 150 de CP fiind înlocuit de modernul 2.0 D-4D de 143 de CP, dezvoltat împreună cu BMW. În premieră pentru RAV4, este oferită și o versiune hibrid HSD, al cărei tandem compus dintr-un    motor pe benzină de 2.5 litri și o unitate electrică furnizează un total de 197 de CP. La  cele două versiuni amintite mai sus se adaugă “clasicul” 2.0 Valvematic aspirat,  de 152 de CP. Toyota a ales o strategie destul de ciudată în privința dotării cu un sistem de tracțiune integrală, oferind această opțiune doar pentru motorul pe benzină și pentru versiunea HSD și lăsând amatorii de propulsoare diesel să se multumească numai cu tracțiunea față.
 
În privința prețului de start, cel mai ieftin RAV4 din oferta actuală costă 25.882 de euro, TVA inclus, în versiunea 2.0 D-4D Comfort. Cei ce doresc mai mult au la dispoziție nivelurile de echipare superioare – Executive, Elegance și Luxury.
 
Modelul testat de noi a fost o versiune Luxury, cu un preț de pornire de 34.965 de euro, TVA inclus.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Propulsorul de sub capota mașinii ne era binecunoscut de la testul cu noul Avensis 2.0 D-4D, oferă 143 de CP și 320 Nm cuplu maxim și este capabil să miște cele 1.535 de kg ale lui RAV4, pe un sprint de la 0 la 100 de km/h, în doar 9.6 secunde. Viteza maximă se oprește la 195 de km/h - o valoare mai mult decât decentă pentru un SUV ce nu poate excela la capitolul aerodinamică.
 
Test Drive Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury (02)
 
Lista concurenților este extrem de lungă, așa că ne oprim doar la trei modele similare într-o oarecare măsura ca motorizare, sistem de tracțiune și gabarit. Mazda CX-5 2.2 CD150 4x2 (150 CP, 380 Nm cuplu maxim) face sprintul 0-100km/h în 10s și poate atinge 198 de km/h viteză maximă, Volkswagen Tiguan 2.0 TDI 4x2 (150 CP, 340 Nm cuplu maxim) afișează o accelerație 0-100km/h în 9.3s și 204 km/h viteză maximă, în timp ce un Renault Kadjar 1.6 dCi 4x2 (130 CP, 320 Nm cuplu maxim) poate accelera de la 0 la 100 de km/h în 9.9s și atinge 190 de km/h viteză maximă. Valorile sunt destul de apropiate așadar, diferențele nefiind resimțite evident în realitate.
 
Testul practic ne-a așeazat la volanul unui SUV extrem de echilibrat din punctul de vedere al performanțelor motorului, propulsorul de 2.0 litri nefiind niciodată pus în dificultate, indiferent de treapta de viteză în care te afli. Evident că cele mai bune reprize de accelerare se obțin în treptele 3 și 4, rapoartele superioare fiind destinate rulării confortabile la viteze mari pe autostradă, cu un consum de motorină cât mai mic.
 
Ca și în cazul lui Avensis, nu putem însă să nu remarcăm aceeași lipsă de rafinament a motorului la rularea în primele două trepte de viteză, situație întâlnită mai ales în oraș. Vibrațiile se fac resimțite atât în mașină cât și în schimbătorul de viteze, însă într-o măsură ceva mai mică față de sedanul motorizat similar. Situația se schimbă însă radical în momentul atingerii unor viteze mai mari de 50 de km/h, drumurile în afara orașelor fiind mai mult decât confortabile din acest punct de vedere.
 
Test Drive Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury (03)
 
Cutia de viteze dispune de rapoarte extrem de flexibile, lucru ce duce la mult mai puține schimbări de treaptă necesare. Spre exemplu, poți astfel să “forțezi” treapta a 4-a spre o valoare mai mare de rpm sau să te bazezi pe treapta a 5-a pe accelerări în turație nu foarte ridicată. Cursa schimbătorului este însă ceva cam mare, acesta nefiind nici un exemplu de exactitate.
 
Comportament rutier
 
SUV-urile au trecut de multă vreme de stadiul unor mașini dedicate aproape în exclusivitate ieșirilor în off-road, șasiul și suspensiile fiind adaptate din ce în ce mai bine rulării pe asfalt și oferirii unui confort mai mult decât decent pasagerilor.
 
Toyota nu face excepție, noul RAV4 fiind un SUV ce-și menajează perfect șoferul și pasagerii de la șocurile inevitabile produse la trecerile peste denivelările de pe șosea. În același timp, ținuta de drum la o rulare normală este una dintre cele mai bune din clasa sa. Dus însă la extrem, RAV4 își arată rapid limitele cauzate de centrul de greutate ridicat, dar și de masa de peste 1.5 tone. Lipsa sistemului 4x4 te duce rapid în situații pronunțate de subvirare, în timp ce frânele își arată și ele slăbiciunile pe o șosea virajată abordată în coborâre. Sistemul de direcție ar fi putut transmite un feedeback mai bun, însă este departe de a fi numit “moale”.
 
Test Drive Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury (04)
 
În oraș caracteristicile de SUV ale lui RAV4 ajută foarte mult la parcările pe bordură sau la trecerile peste inevitabilele gropi sau linii de tramvai, însă dimensiunile mașinii te îndeamnă la mai multă precauție, chiar dacă lista de dotări standard cuprinde senzori de parcare față/spate și cameră video pentru marșarier.
 
Ieșirile în off-road taie mult din elenul șoferului, dat fiind faptul că lipsește sistemul 4x4, lucru ce penalizează serios prestațiile la acest capitol. Garda la sol generoasă ar fi permis aventuri mai mult decât decente în afara asfaltului, însă Toyota a ales o altă cale pe care noi, sincer, nu prea o înțelegem, dat fiind faptul că este cunoscută dragostea europenilor pentru SUV-uri diesel care să ofere și tracțiune integrală.
 
Consum
 
Pentru RAV4 D-4D Toyota anunță următoarele cifre de consum oficiale – 5.5 l/100km urban, 4.3 l/100km extraurban și 4.7 l/100km în mod combinat.
 
Am alergat destul de serios mașina pe parcursul weekendului de test, traseul urmat incluzând atât drumuri naționale aglomerate, cât și Autostrada București-Pitești tur/retur. După mai bine de 600 de km parcurși, consumul mediu indica valoarea de 5.6 l/100km, una decentă în ciuda faptului că nu se apropie de consumul oficial declarat.
 
În București traficul mai redus din weekend, dar și un sistem Stop/Start eficient au contribuit la afișarea valorii de 7.8 l/100km. Probabil că în timpul săptămânii nu se poate coborî sub pragul de 8...
 
3. Confort interior și siguranță
 
Am apreciat foarte tare interiorul noii generații RAV4 la momentul testului din 2013. Faceliftul nu aduce decât modificări minore în habitaclu, fiind destul de greu pentru un profan să-și dea seama de schimbări. Toyota spune că materialele folosite sunt mai bune, iar calitatea asamblării a crescut la rândul său.
 
Test Drive Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury (05)
 
Planșa de bord păstrează acceași formă, fiind îmbrăcată în partea ei inferioară de un material ce imită pielea foarte moale și care se aseamănă într-o oarecare măsura cu textura Alcantara. Același material este regăsit și pe fețele de uși, fiind însă foarte ușor de zgâriat. Japonezii folosesc tot și cam multe tipuri de materiale la interior, exagerând ușor la acest capitol.
 
Test Drive Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury (06)
 
Configurația comenzilor este și ea neschimbată, nouatea venind de la ecranul dintre ceasurile de bord, de 4.2 inch în diagonală și cu o grafică excelentă, dar cam aglomerată. Ecranul principal al sistemului de infotainment Toyota Touch 2 are dimensiunea de 7 inch și oferă aceeași interfață ușor depășită de sistemele similare oferite de consurență. Nici lizibilitatea în anumite condiții de lumină nu este cea mai bună, din perspectiva celui aflat la volan. Încă o mențiune demnă de notat – a dispărut ceasul digital din epoca anilor ’90, ce era amplasat deasupra ecranului central.
 
Nu ne-a placut însă amplasarea ansamblului de butoane de sub clusterul comenzilor climatizării, pornirea înzălzirii în scaune sau pentru degivrarea parbrizului fiind un exercițiu de îndemânare ce pune serios în pericol siguranța călătoriilor dacă această manevră se face în mers. Practic, din poziția șoferului nu prea vezi aceste butoane și nici nu ajungi la ele fără să te apleci, lucru ce ne face să acordăm o bilă neagră la capitolul ergonomiei comenzilor.
 
Test Drive Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury (07)
 
Scaunele față oferă un excelent suport șoferului și pasagerului din dreapta, fiind deopotrivă confortabile și eficiente pe timpul rulării mai alerte. În spate spațiul oferit este poate cel mai bun din segment, doi sau chiar trei pasageri călătorind în condiții dintre cele mai bune.
 
Volumul portbagajului ajunge la 550 de litri, spațiul pentru bagaje fiind completat de un ingenios sistem cu plasă de amarare, în care se pot pune diverse lucruri nu foarte grele. Cum RAV4 se vrea o mașină dedicată călătoriilor lungi și vacanțelor, spațiile de depozitare de la interior se regăsesc la tot pasul, plusând la capitolul practicalitate.
 
Test Drive Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury (08)
 
În meterie de siguranță și asistență a șoferului, tehnologiile adunate sub umbrela Toyota Safety Sense fac din RAV4 unul dintre cele mai avansate modele ale momentului.
 
Enumerăm aici sistemul de anticipare și evitare a accidentelor prin frânarea automată, sistemul de avertizare în cazul schimbării benzii de circulație fără semnalizare prealabilă sau asistentul de fază lungă.
 
Toyota RAV4 a fost testată în 2013 de Euro NCAP, obținând la vremea respectivă maximul de cinci stele. Nu vedem vreun motiv pentru care faceliftul s-ar comporta mai slab.
 
4. Buget/Prețuri
 
În configuratorul Toyota România sunt disponibile toate cele trei versiuni de motorizare amintite la începutul articolului nostru, cel mai ieftin model fiind așadar dieselul 2.0 D-4D, care costă 25.882 de euro pe nivelul de echipare Comfort. Versiunea 2.0 Valvematic este oferită doar în varianta de tracțiune 4x4, prețul de start pentru aceasta fiind de 27.983 de euro, TVA inclus. Dacă se dorește cutia automată CVT, aceasta poate fi configurată împreună cu motorul pe benzină, însă doar de la nivelul de echipare Executive în sus, prețul de start în acest caz fiind de 33.719 euro. RAV4 HSD costă de la 33.731 de euro în sus, configurat la acest preț în varianta 4x2 Executive.
 
Toyota este cunoscută pentru strategia sa de configurare a mașinilor pe pachete, clienții neputând adăuga la respectivul pachet prea multe opționale suplimentare. Aveți de ales astfel între versiunile Comfort, Executive, Elegance sau Luxury, fiecare dintre ele mulându-se pe nevoile de dotare cel mai uzual cerute de consumator.
 
Nivelul de echipare Luxury oferă cam toate dotările pe care cel mai pretențios client și le-ar putea dori, pe lista de opționale fiind disponibile doar vopseaua metalizată (490 de euro), jante din aliaj pe 17 sau 18 inch (1.246 – 1.405 euro), sistemul de monitorizare a presiunii pneurilor (211 euro) sau o serie de accesorii cu rol estetic sau funcțional.  Astfel dotat, modelul testat de noi ajungea la un preț final de 35.666 de euro, TVA inclus.
 
Test Drive Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury (09)
 
Așadar, o comparație cu modelele rivale amintite la capitolul Motorizare este destul de greu de realizat, dat fiind faptul că mulți oferă SUV-uri similare în nivel de echipare de top doar în combinație cu sistemul de tracțiune 4x4. O să amintim totuși prețurile, pentru a vă face o idee: Mazda CX-5 2.2 CD150 4x4 Revolution – 31.490 euro, VW Tiguan 2.0 TDI 4MOTION Highline – 31.249 euro, Renault Kadjar 1.6 dCi 130 INTENS 4x4 – 26.850 euro. Concurența oferă așadar modele 4x4 la prețuri semnificativ mai mici, dotările standard pe nivelurile de echipare de top  fiind însă destul de diferite.
 
Toyota oferă pentru RAV4 o garanție de 6 ani sau 200.000 de km, aceasta fiind compusă din garanția standard (3 ani sau 100.000 de km) și perioada extinsă de garanție Toyota Extracare.
 
5. Concluzii
 
Toyota ne-a dovedit din nou că știe să facă SUV-uri serioase, RAV4 fiind o mașină ce inspiră încă de la început încredere, lăsându-ți impresia că te poți baza pe el ani buni după cumpărare.
 
Test Drive Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury (10)
 
Oferă unul dintre cele mai spațioase interioare din segment, materiale bune, iar capitolul practicalitate îl recomandă drept un excelent partener de vacanțe. Ar putea fi îmbunătățit însă capitolul ergonomiei comenzilor, dar și rafinamentul combinației motor/cutie la rularea în oraș, dacă vorbim de modelul diesel testat de noi.
 
Iar lipsa posibilității de a configura motorul 2.0 D-4D alături de sistemul 4x4 ne face să mai scădem puțin din nota finală.
 
Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury
 
Puncte pozitive:
· Motorul 2.0 D-4D suficient de puternic
· Ținuta de drum
· Interiorul spațios
· Lunga listă de dotări standard
 
Puncte negative:
· Imposibilitatea alegerii sistemului 4x4 împreună cu motorul diesel
· Lipsa rafinamentului ansamblului motor/cutie în traficul urban
· Amplasarea anumitor comenzi de la bord
· Prețul simțitor mai mare față de concurență
 


Date tehnice Toyota RAV4 2.0 D-4D Luxury
 
Motor: diesel turbo, patru cilindri, 2.0 D-4D EURO 6
Cilindree: 1.995 cmc
Putere: 143 CP la 4.000 rpm
Cuplu maxim: 320 Nm între 1.750 și 2.250 rpm
0-100 km/h: 9.6 s
Viteză maximă: 195 km/h
Volum portbagaj: 550 litri
Greutate: 1535 kg
Preţ de pornire în România: 34.965 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 35.666 euro, TVA inclus


 

 

Nota generală: 

7

Comportament rutier: 

8

Interior: 

7

Motorizare: 

7

Prețuri: 

6

Euro NCAP: 

5
 
 

Test Drive Renault Megane GT

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Anul 2016 a adus lansarea pe piață a unei noi generații Renault Megane, francezii punând la bătaie tot ce au mai bun la ora actuală în materie de design și tehnologii pentru a face față, în segmentul automobilelor compacte, tripletei Golf-Astra-Focus.
 
Noul model a fost întâmpinat cu aprecieri unanime de către clientela europeană, gama clasică de motorizări TCe și dCi fiind completată inedit de către Renault cu o versiune derivată din precedentele niveluri de echipare GT Line. S-a născut astfel noul Megane GT care, până la o viitoare generație Megane RS, devine vârf de gamă cu al său motor preluat de la Clio RS, dar și prin modificările aduse chiar de departamentul “hot” al francezilor – Renault Sport.
 
Am testat așadar noul Renault Megane GT, propulsat de motorul 1.6 TCe ce produce 205 CP și cuplat la o cutie de viteze automată EDC, cu șapte rapoarte.
 
1. Prezentare generală
 
Am vorbit la vremea testului cu versiunea dCi 130 despre designul noului Megane și despre cât de radicale au fost schimbările estetice atât la exterior, cât și la interior. N-o să mai consumăm așadar cuvinte la acest capitol, însă noul Megane GT merită întreaga noastră apreciere pentru pachetul de modificări ce-l diferențiază clar de restul gamei.
 
Test Drive Renault Megane GT (01)
 
Astfel, pornind de la fluidele forme ale caroseriei noului Megane designerii Renault au desenat un GT ce impresionează prin elementele ce inspiră sportivitate – grila radiatorului și cele din bara față având o textură de tip fagure, grilele din jurul semnalizatoarelor și capacele oglinzilor laterale vopsite în argintiu sau inscripția GT de sub logo-ul frontal Renault te anunță că nu privești “în ochi” un Megane oarecare, în timp ce bara spate ce înglobează un difuzor de aer în partea sa inferioară sau eșapamentul dublu (la nivel estetic însă, din păcate) fac din noul GT o prezență inconfundabilă pe stradă. Dacă mai adăugăm și semnătura luminoasă generată de stopuri atunci când lumina zilei a dispărut putem spune că Megane GT este cu adevărat o mașină extrem de “cool”. Festivalul estetic continuă și la interior, acolo unde scaunele sport îmbrăcate în Alcantara și nenumăratele elemente marca Renault Sport continuă perfect ideile de design de la exterior.
 
Test Drive Renault Megane GT (02)
 
Sub capota lui Megane GT stă același propulsor de 1.6 litri TCe e care-l regăsim și pe Clio RS, oferit însă într-o variantă ușor diferită dacă ne uităm la cifrele de putere și cuplu motor – 205 CP și 280 Nm. Cuplul este transmis la roțile din față prin intermediu unei cutii EDC cu șapte trepte, iar direcția beneficiază de aportul tehnologiei 4CONTROL ce poate controla și unghiul de virare al roților spate și despre care vă vom spune mai multe atunci când vom vorbi de comportamentul rutier.
 
Prețul noului Renault Megane GT pleacă de la 22.250 de euro, TVA inclus.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Motorul de 1.6 litri TCe 205 furnizează, evident, 205 CP la 6.000 rpm, dar și 280 de Nm cuplu maxim, disponibil de la 2.400 rpm. Cifrele de pe hârtie plasează Megane GT undeva în “no mans land”, compacta franceză fiind superioară versiunilor de motorizare similare oferite de concurență, însă puțin sub limitele impuse de nume precum Golf GTI sau Focus ST. Chiar și-așa, Megane GT poate accelera de la 0 la 100 de km/h în 7.1 secunde și poate atinge 230 de km/h viteză maximă.
 
Test Drive Renault Megane GT (03)
 
Pentru a face o comparație la acest capitol am ales trei modele care să acopere într-o oarecare măsură intervalul de putere oferit de TCe-ul de sub capota lui Megane GT. Astfel, Opel oferă noua Astra hatchback într-o variantă 1.6 Turbo ECOTEC (200 de CP și 300 Nm cuplu maxim) care, cu ajutorul unei cutii manuale de viteze face sprintul de la 0 la 100 de km/h în 7.0 secunde și poate atinge 235 de km/h, Kia are de ceva vreme în configurator cee’d GT 1.6 T-GDI (204 CP și 265 Nm cuplu maxim), mașină ce accelerează de la 0 la 100 de km/h în 7.6 secunde și poate atinge 230 de km/h, iar “clasicul” Volkswagen Golf GTI (motor 2.0 TSI – 220 CP, 350 Nm cuplu maxim) afișează la cele două capitole valorile 6.5 secunde, respectiv 244 km/h. Este evident faptul că saltul de la un propulsor de 1.6 litri la unul de 2.0 litri aduce cu sine performanțe mai bune.
 
Dar să revenim la Megane GT. Odată pornit, propulsorul pare unul extrem de cuminte, lucru susținut și de sistemul de evacuare ce nu este deloc “guraliv”. Rularea în modurile Comfort și Normal, oferite de meniul MULTI-SENSE, este perfect mulată pe conceptul de mașină de familie, resursele de putere fiind însă imediat resimțite la apăsarea mai hotărâtă a pedalei de accelerație. Totul se schimbă radical însă în modul Sport, acolo unde orice atingere a pedalei de accelerație se traduce instantaneu în lipirea spatelui de spătarul scaunului. Cei 205 CP și cei 280 de Nm cuplu maxim par deodată mult mai mulți, iar mârâitul sintetizat al evacuării te îndeamnă să nu mai schimbi vreodată modul de rulare. Dacă tot am vorbit de evacuare, cele două țevi de eșapament sunt de fapt …una singură, cea din drepta fiind o simplă imitație cu rol estetic. Ne displace total acest tip de abordare, întâlnită tot mai des la producătorii auto.
 
Test Drive Renault Megane GT (04)
 
Spre deosebire de restul motorizărilor oferite de Renault în combinație cu un EDC în șase trepte, cuplul motor produs de propulsorul lui Megane GT este livrat la roți prin intermediul unei cutii EDC cu șapte rapoarte. Ni s-a părut puțin mai dură la schimbarea treptelor de viteză, mai ales pe retrogradare, însă este una extrem de rapidă și eficientă în gestionarea resurselor motorului. Modul Sport are un efect imediat și asupra cutiei, turațiile la care se schimbă treptele fiind brusc unele mult mai ridicate.
 
Test Drive Renault Megane GT (05)
 
Merită menționată aici și prezența unui spectaculos sistem Launch Control, disponibil doar în modul Sport și care-ți dă senzația că te afli la volanul unui monopost pe circuit, atât prin grafica afișată în clusterul ceasurilor de bord, dar mai ales prin ajutorul oferit la startul de pe loc, cu motorul turat la maximum.
 
Comportament rutier
 
Megane GT este, alături de noul Talisman, unul dintre primele modele de nouă generație pe care Renault oferă tehnologia 4CONTROL, integrată în așa numitul șasiu Active Drive. Pe scurt, la viteze de până în 60 de km/h 4CONTROL permite virarea roților din spate la un unghi de până la 3.5 grade în direcție opusă roților față, lucru ce se traduce prin micșorarea razei de virare, dar și printr-o cursă mult mai scurtă de rotire a volanului. Dacă se trece de viteza amintită mai sus, în virajele abordate rapid unghiul de virare a roților spate îl copiază pe cel al roților față, pentru a contracara forța centrifugă ce tinde să scoată spatele mașinii spre exteriorul curbei. Unghiul de virare în acest caz nu depășește 2 grade, putând ajunge în cazuri extreme la 3.5 grade, iar corecțiile traiectoriilor sunt completate și de un ESP special calibrat în acest sens.
 
Test Drive Renault Megane GT (06)
 
Cum se simte 4CONTROL în realitate? Un singur cuvând îl poate descrie – SENZAȚIONAL. La viteze mici, mai ales în oraș, ai impresia că-ți mută cineva mașina de spate atunci când virezi din scurt să ieși din parcare sau să intri pe străduțe înguste. Lucrurile se amplifică pe virajele ac de păr abordate cu curaj, comportamentul lui Megane GT apropiindu-se ca senzații și precizie de ceea ce am trăit la volanul lui MINI Cooper S. Nu exagerăm cu nimic, șoferul având impresia că mașina pe care o conduce are dimensiuni cu mult mai mici decât în realitate.
 
Dacă amintim și scaunele sport cu o susținere laterală demnă de o mașină de raliu, dar și poziția foarte joasă a șoferului, mai că nu-ți vine să te mai dai jos din Megane GT.
Șasiul gândit de inginerii de la Renault Sport este completat de o suspensie perfect adaptată regimului de mers alert, însă este ceva cam tare pentru un familist ce are în stânga sa o soție și pe bancheta spate unul sau doi copii. Indiferent de modul de rulare ales, trecerile peste denivelările asfaltului te zguduie serios, problemele fiind amplificate mai ales pe asfaltul vălurit dinaintea curbelor, acolo unde ești nevoit să frânezi. Mașina țopăie bine de tot în acele momente… Poate că jantele pe 17 inch oferite în standard ar atenua puțin din disconfort, mașina noastră de test fiind echipată cu jante pe 18 inch încălțate cu anvelope cu talon ceva mai mic.
 
Test Drive Renault Megane GT (07)
 
Sistemul de frânare este bine calibrat pe specificațiile de putere și cuplu motor, însă pedala de frână pare puțin cam prea dură, fiind nevoie de destul de multă forță pentru a o apăsa până la fund. Situația e oarecum neplăcută atunci când stai la semafor și trebui să ți mașina pe loc, sistemul Stop/Start fiind și el de multe ori derutat și neputând opri motorul atunci când ar fi trebuit.
 
Cu toate că nu a fost gândit pentru așa ceva, utilizarea lui Megane GT ca mașină de oraș nu pune niciun fel de probleme din punctul de vedere al manevrabilității, prezența 4CONTROL sau ușurința manevrării volanului la viteze mici compensând chiar și lipsa din standard a senzorilor de parcare față sau a camerei video pentru marșarier. Le recomandăm totuși a fi bifate în configurator.
 
Consum
 
Pentru Megane GT Renault nu ne vorbește decât despre consumul mediu de combustibil – 6.0 l/100km.
 
Dacă folosești mașina la drum întins ca pe oricare altă compactă de familie, doar cu reprize de accelerații cerute de depășiri, consumul real este extrem de bun pentru un motor de 200 de CP. Traseul nostru de o zi a punctat ruta București-Cheia-Brașov-Râșnov-Predeal-București, cu patru persoane în mașină, iar cifra indicată de CB la final a fost de 6.2 l/100km. Mai mult decât decent, așadar. Situația se schimbă însă în oraș, acolo unde oricât ne-am străduit nu am putut obține sub 11 l/100km. Poate că dacă sistemul Stop/Start ar funcționa așa cum ar fi trebuit s-ar putea obține sub 10, însă noi n-am reușit această performanță.
 
3. Confort interior și siguranță
 
La interior, pe lângă noile forme ale planșei de bord descrise în amănunt la vremea review-ului cu Megane dCi 130, Megane GT punctează serios la capitolul impresie. Cum deschizi portierele ești întâmpinat de fantasticele scaune sport cu logo-ul Renault Sport pe tetiere, dar și de numeroase elemente ce-ți aduc aminte cam ce se vrea mașina în care te afli.
 
Test Drive Renault Megane GT (08)
 
Logo-ul GT ți se înfățișează vizibil pe volanul îmbrăcat în piele cu găurele, pragurile găzduiesc plăcuțe cu inscripția Renault Sport, iar inserțiile de pe fețele portierelor și de pe planșa de bord au o textură ce imită fibra de carbon. Chiar dacă se încadrează coloristic în tema albastră a interiorului, imitația de carbon are totuși o nuanță cam dubioasă, dacă ni se permite să ne exprimăm astfel. Schimbătorul de viteze are o lungime mult mai mică față de un EDC clasic, iar luminile ambientale își schimbă culoarea în funcție de modul de rulare ales sau de preferințele șoferului.
 
Test Drive Renault Megane GT (09)
 
Dacă tot am vorbit de modurile de rulare, afișajul central și cel ce înlocuiește clasicul vitezometru își adaptează tema grafică pe măsură, interfețele corescunzătoare modurilor Normal și Confort fiind suplimentate de cea gândită pentru Sport. Efectul este maxim în acest ultim caz, indicatoarele pentru turație și viteză arătând precum într-o mașină de curse. Jos pălăria pentru Renault la acest capitol.
 
Ecranul central al sistemului de infotainment merită din nou amintit, diagonala de 8.7 inch și montarea acestuia pe verticală permițând afișarea concomitentă a mai multor submeniuri grafice. Criticăm din nou butoanele capacitive din dreapta, ce atrag toate urmele de degete și necesită ceva mai multă precizie pentru atingere, mai ales în timpul mersului.
 
Test Drive Renault Megane GT (10)
 
Spațiul interior și volumul portbagajului recomandă noul Megane GT drept o excelentă mașină de familie, cei 434 de litri destinați bagajelor acoperind nevoile de transport pentru orice familie obișnuită.
 
Materialele folosite rămân la fel de bune ca și la celelalte variante Megane de nouă generație, asamblarea este pe măsură, însă de notat ar fi apariția unor greierași în planșa de bord și în montanții B, după aproape 12.000 de km, cât avea mașina testată de noi.
 
Euro NCAP a acordat noului Megane maximul de cinci steleîn testele sale, așa că nu vedem vreun motiv pentru care Megane GT ar fi mai slab la acest capitol..
 
4. Buget/Prețuri
 
După cum spuneam și la începutul review-ului, noul Renault Megane GT are un preț de start de 22.250 de euro, TVA inclus, configurația standard cuprinzând o lungă listă de dotări, corespunzătoare unui nivel de echipare de top. Practic, un client pretențios nu și-ar mai putea adăuga în configurator decât puține dotări, caz similar cu cel al mașinii din testul nostru.
 
Astfel, după adăugarea vopselei metalizate Rouge Flamme (390 euro), a jantelor din aliaj ușor pe 18 inch (500 euro), a tapițeriei din Alcantara pentru scaunele sport (1.000 euro) și a sistemului R-Link 2 cu ecran de 8.7 inch, navigație și audio Bose (1.000 de euro), prețul final al mașinii a urcat la 25.140 de euro, TVA inclus.
 
Test Drive Renault Megane GT (11)
 
Să ne uităm puțin și la prețurile de start pentru cele trei modele rivale amintite mai sus: Opel Astra 1.6 Turbo ECOTEC - 21.375 euro, Kia cee'd GT - 21.184 euro, VW Golf GTI DSG - 28.487 euro. Ca și în cazul Renault, nu am luat în calcul eventualele promoții oferite de importatori. Se observă ușor că prețurile de listă sunt similare pentru Renault, Opel și Kia, modelul francez punctând însă cu avantajele cutiei automate și al sistemului 4CONTROL. Volkswagen oferă Golf GTI la un preț sensibil mai mare, compensând însă prin motorul mai puternic.
 
Renault Megane GT beneficiază de 3 ani garanție sau 100.000 de kilometri.
 
5. Concluzii
 
Când am testat pentru prima oară noul Megane, la începutul verii, schimbările aduse de noua generație ne-au impresionat atât de tare încât am considerat corectă acordarea uneia dintre cele mai mari note din scurta istorie a testelor noastre.
 
Megane GT nu are cum să nu te uimească, demonstrându-ne încă o dată imensul potențial pe care-l are Renault atunci când vine vorba de mașinile sport. Performanțele motorului, ținuta de drum și interiorul spectaculos nu au cum să te lase indiferent, iar suma de bani cerută de francezi în schimbul său este poate cea mai atractivă din piață, dacă luăm în considerare raportul preț/dotări.
 
Test Drive Renault Megane GT (12)
 
Ar fi fost poate mașina perfectă, dacă nu ar fi existat micile probleme amintite de noi mai sus, însă pentru asta există operațiunile de facelift, la care vom asista cu siguranță peste 2-3 ani.
 
Renault Megane GT
 
Puncte pozitive:
· Motorul cu resurse de putere suprinzătoare
· Sistemul 4CONTROL și implicit ținuta de drum
· Consumul extraurban
· Interiorul spațios și spectaculos, în același timp
· Designul exterior
· Prețul
 
Puncte negative:
· Rafinamentul cutiei EDC, mai ales la retrogradarea treptelor
· Consumul urban
· Suspensia prea tare
· Evacuarea cu o ieșire falsă


Date tehnice Renault Megane GT
 
Motor: benzină, patru cilindri, 1.6 litri TCe EURO 6
Cilindree: 1.618 cmc
Putere: 205 CP la 6.000 rpm
Cuplu maxim: 280 Nm, de la 2.400 rpm
0-100 km/h: 7.1 s
Viteză maximă: 230 km/h
Volum portbagaj: 434 litri
Greutate: 1.467 kg
Preţ de pornire în România: 22.250 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 25.140 euro, TVA inclus
 

Nota generală: 

8

Comportament rutier: 

8

Interior: 

7

Motorizare: 

8

Prețuri: 

8

Euro NCAP: 

5
 
 

Test de prim contact – noul Citroen C1 1.0 VTi 68

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive, Dragoș Savu
La mai bine de doi ani de la prezentarea în premieră mondială cu ocazia Salonului Auto de la Geneva, noua generație Citroen C1 a fost lansată acum și în România. Așa cum ne-a obișnuit de fiecare dată, importatorul mărcii în România - Trust Motors, o organizat un inedit eveniment de lansare, ocazie cu care reprezentanții presei auto au putut testa noul C1 atât pe străzile Bucureștiului, dar și pe asfaltul complexului din cadrul Academiei Titi Aur.
 
Test Drive Citroen C1 1.0 VTi (09)
 
Fiind prezenți la eveniment, am putut testa în marea majoritate a timpului noul Citroen C1în varianta de motorizare 1.0 VTi de 68 CP, nivel de echipare Shineși acoperiș retractabil Airscape.
 
1. Prezentare generală
 
Este binecunoscută colaborarea dintre Grupul PSA și japonezii de la Toyota pe segmentul automobilelor de clasă mini, rodul acesteia materializându-se în 2005 prin lansarea “tripleților” Peugeot 107, Citroen C1 și Toyota AYGO. Produse în uzina cehească din Kolin, cele trei automobile de oraș s-au vândut în Europa în volume impresionante pe perioada primei lor generații, marcate de câteva facelifturi discrete realizate până prin 2012.
 
Anul 2014 ne-a adus ce-a de-a doua generație a micuțelor buburuze, vizitatorii Salonului Auto de la Geneva putând admira schimbările majore primite de cele trei modele. Toyota AYGO s-a „radicalizat” în stilul MANGA japonez, în timp ce Peugeot 108 și Citroen C1 au primit ceea ce li se potrivește mai bine – o puternică esență de design franțuzesc, cu linii și elemente rotunjite și combinații de culori ce pot satisface și cel mai pretențios client într-ale esteticii.
 
Test Drive Citroen C1 1.0 VTi (01)
 
Și dacă Toyota a lansat în România noul AYGO încă din 2014, politica Peugeot-Citroen a urmat altă cale. Peugeot 108 încă nu poate fi comandat la noi, în timp ce noul Citroen C1 a fost lansat abia la doi ani și jumătate distanță de la premiera sa mondială.
 
Cu un design exterior ce-l diferențiază clar de frații săi de platformă, Citroen C1 se remarcă fără doar și poate prin blocurile sale optice frontale duble, profilul îndulcit de liniile calde ale geamurilor laterale, dar și prin masivele stopuri ce domină partea din spate.
 
Test Drive Citroen C1 1.0 VTi (02)
 
Posibilitatea personalizării exteriorului prin nuanțe bi-ton adaugă o doză suficientă de “chic” franțuzesc, același lucru fiind posibil și la interior. Interior ce trădează însă legăturile “genetice” cu AYGO, diferențele între cele două modele fiind făcute aproape în totalitate de sigla aflată pe volan.
 
Oferta noului Citroen C1 cuprinde două variante de motorizare pe benzină, ambele în trei cilindri. Primul propulsor – 1.0 VTi, produce 68 de CP și 95 de Nm cuplu maxim, în timp ce varianta de 1.2 litri face parte din familia PureTech și oferă 82 de CP și 116 Nm cuplu maxim. Ambele sunt cuplate în standard la o cutie de viteze manuală cu cinci rapoarte, propulsorul 1.0 VTi putând fi configurat și alături de o cutie pilotată, de tip ETG, tot cu cinci rapoarte.
 
În privința nivelurilor de echipare, oferta noului C1 cuprinde versiunile Feel și Shine, pentru aceasta din urmă fiind posibilă și adăugarea opțiunii Airscape ce se traduce prin plafonul textil retractabil și care transformă micul Citroen într-o semi-decapotabilă cu mare priză vizuală la public.
 
Prețul de start în România pentru noul Citroen C1 este de 10.788 de euro, TVA inclus– în versiunea 1.0 VTi Feel, cutie de viteze manuală.
 
Am fost norocoși să conducem pe timpul evenimentului de lansare singurul model echipat cu Airscape care, în echiparea sa standard la care se adaugă vopsea metalizată costă 13.411 euro, TVA inclus.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Motorul 1.0 VTi ne era cunoștință veche de la momentul testului cu AYGO, specificațiile sale tehnice nefiind deloc schimbate sub capota lui Citroen C1. Avem așadar  68 de CP și 95 de Nm cuplu maxim nevoiți să pună în mișcare cele 855 de kg ale mașinii. Fișa tehnică oferită de francezi indică o accelerație de la 0 la 100 de km/h în 13 secunde și 160 de km/h viteză maximă.
 
Test Drive Citroen C1 1.0 VTi (03)
 
Cei trei cilindri își fac simțită amprenta sonoră încă de la rotirea cheii în contact, sunetul de “râșniță” acompaniind reprizele de accelerație decente, ce nu fac deloc de râs mașina. Grație greutății foarte mici, C1 1.0 VTi accelerează rapid atunci când este necesar, fiind o mașină perfect adaptată traficului urban.
 
La fel ca la AYGO, cutia de viteze în cinci rapoarte beneficiază de rapoarte suficient de lungi pentru a nu fi nevoit să schimbi foarte des treptele. Poți astfel să folosești treptele a 2-a și a 3-a fără să apelezi la rapoartele superioare, acestea fiind dedicate rulării la viteze de peste 60 de km/h, în special la ieșirile extra-urbane.
 
Test Drive Citroen C1 1.0 VTi (04)
 
Păcat însă de lipsa preciziei schimbătorului de viteze, care necesită manevre ferme pentru alegerea treptei de viteză. Cursa lungă între trepte și poziționarea acestuia undeva prea spre spate nu pot aduce decât critici din partea noastră.
 
Comportament rutier
 
Citroen C1 nu excelează cu nimic la acest capitol, oferind însă mai mult confort la rulare față de AYGO, dar fiind penalizat ceva mai serios atunci când curbele sunt mai strânse și viteza ceva mai mare. Ni s-a dovedit acest lucru pe parcursul probelor ce ne-au fost pregătite de echipa de la Academia Titi Aur, slalomul printre jaloane punând în dificultate micuța mașină dacă nu eram atenți la acul vitezometrului.
 
Test Drive Citroen C1 1.0 VTi (05)
 
Dar cum o mașină gândită pentru utilizarea în oraș nu trebuie să fie neaparat un mini hothatch , manevrabilitatea la viteze mici este punctul forte la care plusează noul C1. Îl poți conduce cu extrem de mare ușurință în spațiile înguste, lungimea de doar 3.46 metri și sistemul de direcție permițând obținerea unei raze de bracaj de doar 4.8 metri. Cu puțină atenție și obișnuință poți uita de dotări precum senzorii de parcare sau camera video pentru marșarier, vizibilitatea fiind una excelentă atât în oglinzile laterale, cât și prin parbriz și lunetă. Ar mai merita menționată prezența în standard a sistemului Hill Assist, extrem de util la plecările din rampă.
 
Consum
 
Valorile oficiale afișate de Citroen în cazul lui C1 1.0 VTi indică valorile 5.0 l/100km în regim urban, 3.6 l/100km în mediul extra-urban , respectiv 4.1 l/100km în regim mixt.
 
În extrem de alerta aventură prin București și în zonele limitrofe, alături de colegul nostru de la MotorsportNews România, am obținut un consum mixt de 7.2 l/100km, valoare cu care ne-am situat undeva la mijlocul clasamentului de consum, între 14 alte “echipaje”. Premianții grupei au afișat consumuri de 5.1-5.2 l/100km, lucru ce dovedește potențialul motorului în a oferi valori mai mult decente la acest capitol.
 
3. Confort interior și siguranță
 
După cum aminteam și la începutul articolului, interiorul noului Citroen C1 este o copie fidelă a ceea ce vedem la Toyota (sau invers, luați-o cum doriți), prima reacție la intrarea în mașină fiind “a, e exact ca în AYGO”. Acest lucru nu este însă unul de criticat, tușele de culoare și posibilitățile de personalizare permițându-i lui C1 să fie  o mașină suficient de originală.
 
Avem parte de același spațiu generos oferit șoferului și pasagerului față, scaunele cu susținere foarte bună și libertatea de mișcare dându-ți senzația ca te afli într-o mașină din segmentul imediat superior. Pe bancheta din spate pot călători pe distanțe mici sau medii doi adulți, fără să resimtă un disconfort accentuat Aceștia au la dispoziție geamurile laterale ce se pot doar rabata la un unghi nu foarte mare.
 
Test Drive Citroen C1 1.0 VTi (06)
 
Portbagajul oferă 196 de litri volum destinat bagajelor, valoare ce poate fi crescută până la 780 de litri dacă se rabatează complet bancheta spate. C1 oferă la acest capitol ceva mai mult spațiu față de AYGO, iar cele câteva spații de depozitare de la interior contribuie și ele la sporirea gradului de practicalitate.
 
Dacă nivelul de echipare Shine oferă un sistem de infotainment cu ecran tactil de 7 inch, capabil să afișeze informații prin Mirror Screen, nivelul de bază Feel oferă doar un sistem audio de bază ce poate reda MP3 și include o conexiune Bluetooth pentru telefon. Opțional se poate configura și o cameră video pentru marșarier, opțiune ce vine la pachet cu sistemul keyless, de acces și pornire a mașinii fără cheie.
 
Euro NCAP a testat în 2014 noul Citroen C1, acordându-i patru stele din maximul de cinci posibile.
 
4. Buget/Prețuri
 
Noul Citroen C1 este oferit în două niveluri de echipare – Feel sau Shine. Dacă dăm deoparte deja “clasicele” dotări precum ABS, ESP sau șase airbaguri, nivelul de bază Feel include în lista de dotări standard echipamente interesante, printre care se numără aerul condiționat manual, geamurile electrice față, închidere centralizată, lumini de zi cu LED sau Hill Assist.
 
Shine plusează, printre altele, cu turometru, oglinzi încălzite și reglabile electric, sistem de infotainment cu ecran tactil sau jante din aliaj ușor, pe 15 inch, diferența de preț între cele două niveluri de echipare fiind de 1.000 de euro.
 
Test Drive Citroen C1 1.0 VTi (07)
 
Iată lista de prețuri valabilă în România pentru noul Citroen C1, valabilă din luna august 2016:
 
Motorizare/Transmisie
Nivel de echipare
Preț (euro, TVA inlcus)
1.0 VTi 68 CP cutie manuală
Feel
10.788
1.2 PureTech 82 CP cutie manuală
Feel
11.028
1.0 VTi 68 CP S&S ETG
Feel
11.508
1.2 PureTech 82 CP cutie manuală
Shine
12.228
1.0 VTi 68 CP cutie manuală Airscape
Shine
13.068
1.0 VTi 68 CP S&S ETG Airscape
Shine
13.788
 
 
Lista completă ce include detaliile legate de opționale și de caracteristicile tehnice o puteți descărca de aici.
 
Garanţia oferită în România de Citroen pentru noul C1 este de 4 ani, în limita a 100.000 kilometri.
 
5. Concluzii
 
Este aproape imposibil să nu vezi zilnic pe stradă unul dintre cei trei “tripleți”, dovadă clară a aprecierii de care se bucură C1, 108 și AYGO, mai ales în rândul managerilor de companie ce au nevoie de flote de “buburuze” pentru angajații cu responsabilități ce implică mobilitate.
 
Test Drive Citroen C1 1.0 VTi (08)
 
Vechiul C1 a fost un excelent automobil de oraș, iar noua generație plusează radical atât la capitolul design, cât atunci când vine vorba de spațiul interior. Dacă adăugăm în ecuație și cele două motorizări ce promit să nu fie atât de gurmande, succesul noului model nu are cum să ocolească producătorul francez.
 
Probabil că nivelul de echipare de bază, negociat undeva la un preț de sub 10.000 de euro, va fi best-seller în registrele Trust Motors, importatorul oficial Citroen în România.
 
Citroen C1 1.0 VTi 68
 
Puncte pozitive:
· Designul extrem de chic
· Dimensiunile perfecte pentru oraș
· Manevrabilitatea în spații înguste
· Interiorul spațios
· Motorul economic
 
Puncte negative:
· Motor zgomotos
· Cutia de viteze manuală în cinci trepte
 

Date tehnice Citroen C1 1.0 VTi

Motor: Benzină 1.0 VTi, 3 clilindri în linie
Cilindree: 998 cmc
Putere: 68 CP, la 6.000 rpm
Cuplu maxim: 95 Nm, la 4.300 rpm
0-100 km/h: 13.0 s
Viteză maximă: 160 km/h
Volum portbagaj: 196 litri
Preţ de start: 10.788 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 13.411 euro, TVA inclus

 

Nota generală: 

6

Comportament rutier: 

6

Interior: 

7

Motorizare: 

7

Prețuri: 

6

Euro NCAP: 

4
 
 

Test Drive Dacia Logan MCV 1.5 dCi 90 Easy-R

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Până la prezentarea oficială a versiunilor facelift Logan și Sandero, eveniment ce va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni la Paris, principala noutate adusă de Dacia în 2016 a fost, fără doar și poate, introducerea noii cutii de viteze robotizată Easy-Rîn configuratorul mărcii românești.
 
Disponibilă începând cu vara acestui an, cutia Easy-R a fost lansată pe piața din România în același timp cu prezentarea noilor Sandero și Logan MCV Prestige, versiunile cele mai bine echipate din gamă.
 
Pentru a vedea “la treabă” ambele noutăți amintite mai sus, am testat pentru câteva zile noul Logan MCV Prestige, motorizat de dCi-ul de 90 de CPși echipat, în premieră, cu noua cutie Easy-R.
 
1. Prezentare generală
 
Anunțată în toamna anului trecut, noua cutie de viteze Easy-R constituie una dintre cele mai importante noutăți din “noua epocă” Dacia, dat fiind faptul că până acum niciun model purtând sigla constructorului din Mioveni nu fusese dotat cu o cutie automată.
 
Și cum Dacia dorește să rămână un brand accesibil oamenilor obișnuiți, noua cutie a fost dezvoltată “in-house” de către specialiștii diviziei Renault Technologie Roumanie în spiritul obținerii unui produs fiabil, peformant, dar și nu foarte scump în același timp. S-a născut așadar Easy-R, o cutie de viteze ce nu are nimic în comun cu o cutie automată clasică și scoate din buzunarul celor interesați doar 500 de euro.
 
Test Drive Dacia Logan MCV Prestige dCi 90 Easy-R (01)
 
Cunoscută drept o unitate robotizată, cutia Easy-R folosește mare parte din componentele unei cutii de viteze manuale, dar înlătură pedala de ambreiaj și schimbătorul clasic de viteze, misiunea acestora fiind preluată de mecanisme electrohidraulice comandate de un computer și care fac exact ce face un șofer cu o cutie manuală – debreiază, selectează treapta de viteză necesară și apoi cuplează ambreiajul. Simplu și eficient.
 
Easy-R poate fi adăugată din lista de opționale pe modelele Logan, Logan MCV, Sandero și Sandero Stepway, putând fi configurată alături de propulsoarele 0.9 TCe și 1.5 dCi, ambele de 90 de CP. Dacă se alege motorul pe benzină, cutia oferă cinci trepte de viteză, iar dacă se alege dCi-ul se mai adaugă o treaptă de mers înainte.
 
Test Drive Dacia Logan MCV Prestige dCi 90 Easy-R (02)
 
Dacia Logan MCV poate fi configurată cu o cutie Easy-R doar pe nivelurile de echipare Laureate și Prestige și are un preț de start de 11.450 de euroîn versiunea 0.9 TCe 90 Laureate.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Motor/Transmisie
 
Propulsorul 1.5 dCi furnizează 90 de CP și 220 Nm cuplu maxim, oferind în combinația cu Easy-R o accelerație de la 0 la 100 de km/h în 12 secunde și fiind capabil să ducă breakul Dacia până la 172 de km/h viteză maximă. Nu sunt valori care să impresioneze, însă Logan MCV nu se vrea nici pe departe o mașină care să impresioneze la acest capitol. Cuplul motor este însă unul suficient pentru a furniza reprize de accelerație decente pentru manevrele de depășire.
 
Test Drive Dacia Logan MCV Prestige dCi 90 Easy-R (03)
 
Ne vom concentra însă la acest capitol pe cutia Easy-R, cuplată în versiunea sa cu șase trepte de viteză la motorul diesel. O dată urcat la volan, o privire scurtă aruncată asupra schimbătorului de viteze îți dezvăluie cele trei poziții în care poate fi cuplată cutia – D (Drive), N (Neutral)și R (Reverse), precum și M-ul în care șoferul poate schimba manual treptele de viteză prin simple manevre de impuls aplicate înainte (spre treptele inferioare) sau înapoi (selectarea unei trepte superioare de viteză). Lipsește așadar modul P, mașina putând fi lăsată cu motorul oprit în oricare din cele trei poziții ale cutiei, cu condiția ca frâna de mână să fie trasă. De remarcat ar fi ușurința cu care se trece levierul schimbătorului dintr-o poziție în alta, senzația fiind apropiată de un joystick grație absenței acționării mecanice, ca în cazul cutiilor automate clasice.
 
După cuplarea în modul de mers înainte, mașina se pune în mișcare chiar fără să fie apăsată pedala de accelerație, lucru valabil și pentru mersul cu spatele. Manevrele făcute la viteze foarte mici, îndeosebi cele de parcare, pot fi controlate așadar doar cu piciorul pe frână.
 
Test Drive Dacia Logan MCV Prestige dCi 90 Easy-R (04)
 
“Robotul” ce se ocupă de schimbare treptelor își intră în rol și schimbă treptele de viteză fără ajutorul șoferului, însă nu poți să nu observi modul total aparte în care se face acest lucru. La selectarea treptelor superioare (mai ales pentru primele trei rapoarte) se simte un evident recul în momentul schimbărilor de raport, șocul resimțit fiind cu atât mai accentuat cu cât pedala de accelerație este apăsată mai tare. Practic ai senzația că o forță invizibilă trage ușor de spatele mașinii în momentul schimbării de treaptă.
 
Pentru cei care au mai utilizat până acum o cutie automată clasică, CVT sau cu dublu-ambreiaj modul de funcționare a “robotizatei” Easy-R poate deranja serios, cel puțin în primii kilometri parcurși la volanul unei Dacii dotată astfel. Partea bună vine din faptul că ușor ușor începi să te obișnuiești cu sistemul de funcționare și începi să “înveți” cutia. Dacă se ia puțin piciorul de pe accelerație în momentul în care simți că urmează schimbarea treptei, șocul resimțit va fi mult mai mic.
 
Supriza plăcută vine din faptul că pe retrogradările de trepte respectivul „gol” de funcționare nu se simte aproape deloc, iar în modul de rulare manual (M), schimbările se fac mult mai lin față de modul D, dat fiind faptul că șoferul știe exact când intervine modificarea treptei de viteză și este oarecum pregătit pentru acest lucru.
 
Inginerii Dacia au învățat cutia Easy-R să știe și de modul kick-down, apăsarea totală a pedalei de accelerație comandând imediat retrogradarea a două trepte de viteză, turarea motorului în scopul obținerii maximului de cuplu motor și implicit a unor reprize de accelerare mult mai rapide.
 
În concluzie, cutia Easy-R se potrivește șoferilor care nu au mai condus până acum o mașină dotată cu o cutie automată și care s-au săturat să schimbe la nesfârșit trepte de viteză. Absența pedalei de ambreiaj aduce un plus semnificativ de confort în traficul urban mai ales, cu condiția ca cel aflat la volan să se împace cu ideea că manevrele rapide de “a se strecura” printre benzi și alte vehicule trebuie date uitării. Nu vei fi niciodată cel mai rapid la plecarea de la semafor cu un Logan MCV Easy-R.
 
Nivelul de echipare Prestige promite și un nivel al antifonării mult peste ceea ce oferă un Logan MCV echipat de bază, iar acest lucru se vede imediat. Zgomotul ajuns în habitaclu este unul foarte mic, vibrațiile produse de motorul diesel fiind și ele aproape în totalitate anulate. Singurele momente în care dCi-ul deranjează cât de cât sunt acelea în care cutia Easy-R subturează unitatea propulsoare, mai ales la trecerea din treapta a 5-a în a 6-a, la viteze între 70 și 80 de km/h.
 
Un alt punct pozitiv este adus de nivelul de echipare Prestige și este reprezentat de sistemul de cruise control, foarte util la drumurile lungi parcurse la viteze constante.
 
Comportament rutier
 
Dacia oferă pe Logan MCV una dintre cele mai confortabile suspensii din segment, trecerile peste denivelari de orice fel sau rulare pe alte suprafețe neasfaltate fiind mereu “rezolvate” de mașina românească în avantajul și spre confortul celor aflați la bord. Șocurile sau zgomotele cauzate de toate aceste obstacole sunt filtrate în cel mai eficient mod.
 
Reversul medaliei vine atunci când vrei să obții mai mult decât este posibil pe viraje, Dacia produsă la Mioveni înclinându-se serios la orice curbă abordată cu viteză mai mare. Un șofer liniștit și responsabil cu familia sa va fi însă destul de mulțumit de trenul de rulare oferit.
 
Test Drive Dacia Logan MCV Prestige dCi 90 Easy-R (05)
 
Nu putem însă să nu criticăm sistemul de direcție care, pe lângă faptul că nu oferă o precizie prea bună vine și cu un sistem servo nu foarte asistat. Dacă mai adăugăm și imposibilitatea reglării volanului pe adâncime, capitolul menvrabilitate nu este deloc unul pozitiv pentru Dacia Logan MCV. Prezența senzorilor de parcare ajută însă foarte mult la manevrele de parcare, chiar dacă MCV nu este tocmai o mașină scurtă.
 
Consum
 
Consumul oficial anunțat de dacia pentru Logan MCV 1.5 dCi 90 este de 3.7 l/100km, indiferent în de mediul în care se rulează (urban, extraurban sau mixt).
 
Valorile obținute de noi au marcat pe computerul de bord 3.9 l/100km pe ruta București-Ploiești și retur (DN1), în timp ce un București foarte aglomerat din cauza ploii nu a reușit să scoată din rezervorul Loganului MCV mai mult de 6.8 litri la fiecare sută de kilometri. Consumul ruban se datorează și istemului Stop/Start, o nouă premieră în curtea Dacia și care funcționează mult mai bine decât la alte mărci cu pretenții.
 
3. Confort interior și siguranță
 
Introdus în premieră anul trecut pe Logan, nivelul de echipare Prestige poate fi ales de-acum și atunci când configurați un Sandero sau un Logan MCV și aduce vizibile îmbunătățiri la interior. Cea mai utilă dotare oferită este sistemul de climatizare automată, împrumutat de la Renault Clio și care saltă radical nivelul de confort pe timpul călătoriilor. Ușor de folosit și foarte eficient în același timp, sistemul de AC automat vine și cu gurile de ventilație centrale modificate, acestea din urmă având o formă rectangulară și beneficiind de ceva mai multe posibilități de reglaj.
 
Test Drive Dacia Logan MCV Prestige dCi 90 Easy-R (06)
 
O altă schimbare adusă de Prestige implică mutarea comenzilor pentru geamurile electrice pe uși, șoferul putând comanda de-acum de pe mânerul portierei atât geamul său, cât și pe cel al pasagerului din dreapta. În consola centrală au rămas însă comenzile electrice pentru geamurile spate, pasagerii de pe banchetă având la dispoziție pe ușă, la rândul lor, butoane dedicate.
 
Sistemul de infotainment Media Nav este oferit în standard, ecranul tactil de 7 inch găzduind o interfață extrem de ușor de folosit. Media Nav oferă și conexiuni USB și Bluetooth, alături de un sistem de navigație cu harta României oferită gratuit. Dacă doriți și harta Europei aveți de plătit suplimentar 95 de euro. Plusul de confort și de utilitate adus de Media Nav este radical și apropie Dacia de restul producătorilor auto.
 
Test Drive Dacia Logan MCV Prestige dCi 90 Easy-R (07)
 
În privința materialelor folosite la interior, Logan MCV Prestige nu iese foarte tare în evidență față de restul nivelurilor de echipare, Dacia folosind aceleași plastice tari, low-cost, dar asamblate decent și care nu deranjează foarte tare. Mai mult am critica lipsa posibilității reglării scaunului șoferului pe înălțime în adevăratul sens al cuvântului sau imposibilitatea reglării volanului pe adâncime. Poate sunt lucruri minore, dar îți readuc într-o oarecare măsură aminte de perioada “pre-Renault” a Dacia. Claxonul montat pe bagheta semnalizării sau butonul de comandă a farurilor de ceață sunt alte două lucruri pe care le-am schimba imediat dacă am lucra la proiectarea viitoarelor generații de modele Dacia.
 
Spațiul interior este unul mai mult decât generos atât pe locurile din față cât și pe bancheta spate, însă buretele mult prea moale folosit la scaune taie oarecum din avantajele oferite de suportul lateral. Portbagajul oferă 573 de litri disponibili pentru bagaje, un volum mai mult decât suficient chiar și pentru călătoriile de vacanță. În plus, Dacia oferă opțional o plasă de separare a compartimentului portbagajului de habitaclu, extrem de utilă atunci când ai de cărat bagaje până în plafon.
 
Test Drive Dacia Logan MCV Prestige dCi 90 Easy-R (08)
 
La capitolul siguranță, Logan MCV oferă patru airbaguri în standard, Euro NCAP notând modelul produs de Dacia cu doar trei stele.
 
4. Buget/Prețuri
 
Cel mai ieftin Logan MCV costă 8.800 de euro, oferit fiind în nivelul de echipare de bază Acces și cu motorul pe benzină 1.2 16V aspirat, de 73 de CP.
 
Dat fiind faptul că principala temă a review-ului nostru este constituită de introducerea cutiei robotizate Easy-R, trebuie să notăm faptul că alegerea acesteia este condiționată de alegerea unuia dintre motoarele 0.9 TCe sau 1.5 dCi 90, dar și de bifarea nivelurilor de echipare Laureate sau Prestige. Astfel, cel mai ieftin Logan MCV Easy-R costă 11.450 de euro, în versiunea 0.9 TCe Laureate, 500 de euro din această sumă reprezentând costul dotării cu trasmisia robotizată.
 
Test Drive Dacia Logan MCV Prestige dCi 90 Easy-R (09)
 
Nivelul de echipare Prestige implică 700 de euro suplimentari, dar oferă o serie de dotări demne de luat în seamă – faruri dublu optice, jante din aliaj pe 15 inch, capacele onglinzilor laterale vopsite în argintiu, semnalizatoare incluse în aceleași oglinzi, praguri inscripționate “DACIA”, sistem de climatizare automată, geamuri electrice spate, tapițerie Prestige și sistemul Media Nav cu navigație și harta României inclusă. Un Logan MCV Prestige Easy-R costă așadar fix 13.700 de euro, dacă se alege sub capotă motorul diesel 1.5 dCi, de 90 de CP.
 
Modelul testat de noi avea adăugate noua nuanță de vopsea metalizată Brun Tourmaline (290 euro), pachetul Securite (ce include senzorii de parcare, spate, tempomat și volan îmbrăcat în piele – 390 euro), cotieră centrală (95 euro), dar și plasa pentru portbagaj (95 euro). Prețul final ajunge așadar la 14.570 de euro, TVA inclus. Nu este o sumă deloc mică, însă trebuie luat în considerare pachetul oferit în acești bani.
 
Dacia oferă pentru Logan MCVgaranție 3 ani în limita a 100.000 de kilometri.
 
5. Concluzii
 
Proiectul gândit de Renault la Dacia în urmă cu mai bine de 10 ani a urmărit să ofere un automobil decent contra unei sume nu foarte mari de bani. A fost evident însă faptul că Dacia nu putea să trăiască doar din mașina de 6.000 de euro”, iar diversificarea ulterioară a gamei de modele, introducerea de noi motorizări sau posibilitatea configurării variate au dus la succesul de astăzi al brandului românesc.
 
Iată că anul 2016 a adus și premiera introducerii unei cutii robotizate în ofertă care, alături de noul nivel de echipare Prestige pune Dacia cam la același nivel cu rivalii europeni în materie de tehnologii sau dotări.
 
Și în ciuda faptului că nivelul prețurilor a început să sară serios chiar și de pregul de 12.000 de euro, oferta actuală Dacia continuă să fie, fără doar și poate, cea mai bună din piață.
 
Dacia Logan MCV Prestige 1.5 dCi Easy-R
 
Puncte pozitive:
· Motor 1.5 dCi rafinat și economic
· Cutia Easy-R ce simplifică efortul la condus
· Dotările generoase aduse de nivelul Prestige
· Suspensia confortabilă
· Spațiul oferit de portbagaj
· Raportul dotări/preț
 
Puncte negative:
· Disconfortul creat la schimbarea treptelor de viteză
· Stabilitatea pe viraje
· Materialele folosite la interior
· Menținerea unor elemente din “epoca de piatră” Dacia


Date tehnice Dacia Logan MCV Prestige 1.5 dCi Easy-R
 
Motor: diesel, patru cilindri, 1.5 litri dCi EURO 6
Cilindree: 1.461 cmc
Putere: 90 CP
Cuplu maxim: 220 Nm
0-100 km/h: 12 s
Viteză maximă: 172 km/h
Volum portbagaj: 573 litri
Greutate (fără șofer): 1.165 kg
Preţ de pornire în România: 13.700 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 14.570 euro, TVA inclus
 

Nota generală: 

6

Comportament rutier: 

6

Interior: 

6

Motorizare: 

7

Prețuri: 

7

Euro NCAP: 

3
 
 

Test Drive BMW i3 60 Ah

$
0
0

Fotocredit: 

Auto-TestDrive
Ca să parafrazăm un citat celebru – “viitorul va fi electric sau nu va fi deloc”. Cam așa se prezintă la ora actuală lucrurile în birourile unde se iau decizii strategice privind automobilele deceniului următor. Scandalul Dieselgate a accelerat și mai tare cursa marilor constructori în dezvoltarea de mașini electrice, anunțurile ce conțin sintagma “un automobil electric revoluționar” fiind mai dese ca niciodată.
 
Dacă neglijăm Tesla, Renault și Nissan pot fi considerate de departe cele mai de succes mărci cu ale lor ZOE și LEAF, în timp ce în liga producătorilor premium BMW a fost constructorul cel mai curajos, dezvoltând și lansând ulterior pe piață, în 2013, “revoluționarul” i3.
 
Așadar, vreme de câteva zile ne-a fost partener de călătorii urbane și nu numai un BMW i3în versiunea sa cu baterie de capacitate de 60 Ah, ce poate stoca 21.6 kWh ca și energie electrică.
 
1. Prezentare generală
 
Anul 2011 a marcat nașterea unui nou brand păstorit de către BMW. Purtând indicativul “i”, noua divizie a primit mână liberă în a dezvolta primele modele electrice cu sigla constructorului bavarez, accentul urmând a fi pus pe eficientizarea radicală a întregului ansamblu în mișcare pe care-l numim de mai bine un secol “automobil”. Cum se poate face acest lucru? Simplu – folosind cele mai ușoare materiale în construcția sa, dar și utilizând cele mai noi tehnologii atunci când vine vorba de propulsia electrică.
 
Primele rezultate palpabile produse de BMW i au putut fi admirate în 2011 cu ocazia Salonului Auto de la Frankfurt, sub forma conceptelor i3 și i8. Doi ani mai târziu ambele concepte deveneau mașini de serie, brandul BMW i oferind astfel primele sale modele ce puteau fi configurate cu adevărat de orice client amator de automobile “verzi”.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (01)
 
Și dacă BMW i8 “joacă” în liga super-mașinilor cu performanțe mai mult decât sportive, dar și cu un preț ce sare cu mult peste pragul de 100.000 euro, BMW i3 s-a dovedit a fi un produs din ce în ce mai popular pe piața automobilelor 100% electrice, atât prin oferta sa de soluții propulsoare, cât și prin prețul ce este oarecum accesibil unor categorii de clienți nu extrem de bogați.
 
BMW nu este numai un automobil eco datorită propulsiei sale electrice care nu aruncă în atmosferă compuși sau particule ce ies în mod normal pe țevile de eșapament ale mașinilor cu motor termic, dar și prin faptul că în procesul de construcție și asamblare se ține cont de protecția mediului, prin utilizarea unor surse de energie regenerabilă sau a materialelor reciclate și ulterior reciclabile.
 
Este binecunoscut faptul că i3 este construit folosindu-se o combinație de plastic ranforsat cu fibră de carbon (CFRP) și aluminiu, însă puțină lume știe că până și o parte din fibra de carbon folosită este una reciclată. Astfel, resturile rămase din construcția părților cu rol de protecție în caz de accident nu sunt aruncate, ci utilizate la fabricarea plafonului, pentru reducerea la maximum a greutății.
 
Grija pentru economisirea fiecărui gram la capitolul greutate se poate vedea, spre exemplu, la brațele decupate ale stergătoarelor de parbriz sau sub capota față, acolo unde, în locul motorului, compartimentul rezervoarelor de lichid de frână sau pentru spălarea parbrizului este acoperit cu un capac din plastic decupat la rândul său și prins nu în șuruburi, ci cu “ariciul” clasic pe care-l regăsim mai degrabă în industria textilă.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (02)
 
Greutatea totală a unui i3, cu tot cu șofer, nu depășește astfel 1.270 de kg, o performanță cel puțin spectaculoasă dacă ne gândim la faptul că ansamblul de baterii nu este un element tocmai ușor. Spre comparație, un Renault ZOE sare lejer de 1.500 de kg, în condițiile în care dimensiunile celor două automobile electrice sunt oarecum similare.
 
La interiorul mașinii se folosesc nenumărate materiale organice care mai de care mai exotice, dar prietenoase cu mediul în același timp. Lemnul de pe planșa de bord provine de la o specie de eucalipt ce crește extrem de rapid, suprafața sa rezistând “by default” la umezeală, tapițeria scaunelor și a fețelor uși utilizează lână, un material extrem de eficient în reglarea temperaturii suprafeței respective, iar pielea ce intră în combinație cu materialul textil este tratată cu ulei obținut din frunze de măslin, reciclate și ele. Nu în ultimul rând în componența planșei de bord și a fețelor de uși mai intră un material cu textură cel puțin ciudată, născut din utilizarea kenafului – un extract obținut din nalbă, plantă recunoscută pentru performanțele sale impresionante în materie de absorbție a CO2-ului din atmosferă.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (03)
 
Oferit inițial doar în versiunea cu baterie de 60 Ah (21.6 kWh energie stocabilă), BMW i3 poate fi configurat de anul acesta și într-o versiune ugradată, al cărei ansamblu de baterii de 94 de Ah (33.2 kWh) oferă o autonomie de până la 300 de km. Ambele variante pot fi combinate alături de așa numitul Range Extender, materializat printr-un motor pe benzină de 650 cmc, în doi cilindri, ce se comportă ca un generator electric și furnizează suplimentar o autonomie de până la 150 de km.
 
2. Performanțe, comportament rutier şi consum
 
Am așteptat cuminte preluarea mașinii în parcarea subterană a BMW România, fiindu-ți aproape imposibil să-ți stăpânești emoțiile știind că vei conduce un “allien”, ce nu are aproape nicio legătură cu zecile de mașini conduse și testate înainte.
 
După o scurtă “ședință” de prezentare, care a ținut cam …o oră, am plecat timid la volanul celei mai spectaculoase mașini conduse până acum. Îți dai seama însă destul de rapid că trebuie să-ți resetezi absolut toate cunoștințele pe care le ai (sau crezi că le ai) în materie de automobile, i3 având în comun cu “dinozaurii” ce umblă acum pe străzi doar faptul că are la rândul său un volan și patru roți.
 
CTRL-ALT-DEL așadar, și la drum, în deplină liniște…
 
Motor/Transmisie
 
Motorul termic clasic, montat în față, este înlocuit în cazul lui BMW i3 cu o unitate electrică amplasată deasupra punții spate, sub podeaua portbagajului. Aceasta furnizează 170 de CP și 250 Nm cuplu maxim, livrat roților posterioare și disponibil încă de la prima rotație a motorului.  Accelerația de la 0 la 100 de km/h impresionează (7.2 secunde), însă repriza de la 0 la 60 de km/h uimește cu adevărat. Astfel, în doar 3.7 secunde ești propulsat fără prea mult efort până peste limita legală de viteză în localități.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (04)
 
Cifrele de pe hârtie se transpun în realitate parcă și mai spectaculos, apăsarea bruscă a pedalei de accelerație făcând din i3 o mașină ce-ți oferă senzațiile unui hot hatch, indiferent dacă pleci de pe loc sau accelerezi de la viteze măricele. Singura treaptă pentru mersul înainte contribuie suplimentar la “trăirile” dinamice, ștergând micile pauze generate de schimbările de rapoarte în cazul unei cutii de viteze clasice. În momentele astea nu poți decât să râzi ca un apucat, singurele motive ce-ți pot pune frâu pornirilor “viteziste” fiind semnele de circulație și afișajul ce-ți arată consumul de energie.
 
Iei piciorul de pe accelerație și ai brusc un alt șoc. Nu apuci să apeși frâna și mașina decelerează fenomenal, într-o manieră pe care garantat nu ai mai experimentat-o până atunci. Motivul este extrem de simplu – inginerii BMW i au dotat micul i3 cu un complex sistem de recuperare al energiei cinetice eliberate la decelerare (toată lumea a auzit de KERS-ul din Formula 1), sistem ce furnizează suficient de multă rezistență încât să realizezi inutilitatea pedalei de frână. Mai că ai demonta-o s-o arunci pe geam, însă realizezi că este utilă în condiții extreme, atunci când îți apare un obstacol nedorit în cale sau distanța până la mașina din față este invers proporțională cu viteza “electricei” tale. Un detaliu ce merită notat – becurile de frână se aprind chiar dacă nu apeși pedala dedicată, mașina simțind nivelul ridicat al decelerării.
 
Pe lângă recuperera energiei cinetice și transformarea ei în energie electrică livrată bateriei, sistemul amintit mai sus aduce, cu siguranță, și economii substanțiale atunci când vine vorba de uzarea plăcuțelor și discurilor de frână, folosite extrem de rar la potențialul lor maxim.
 
Nu are rost să vorbim de zgomotul motorului, acesta fiind, evident, inexistent. Dacă mergi cu geamul coborât poți auzi în schimb un discret sunet scos de “KERS”, apropiat oarecum de ceea ce auzisem doar la televizor, în timpul cursei de 24 de ore de la Le Mans, unde protagonistele principale sunt spectaculoasele prototipuri hibrid LMP1 produse de Porsche, Audi sau Toyota.
 
Comportament rutier
 
Conceptul construcției lui BMW i3 este bazat pe tandemul “Life&Drive”, primul termen generând celula de siguranță destinată șoferului și pasagerului și în care fibra de carbon joacă rolul principal, iar al doilea reprezentând suportul în care sunt amplasate bateria și propulsorul și care este fabricat în mare parte din aluminiu. “Îmbrățișarea” acestor două elemente face ca rigididatea ansamblului caroserie/șasiu să ofere un avantaj notabil pentru i3 atunci când vorbim de stabilitate și comportament dinamic pe viraje. Amplasarea bateriilor sub podeaua mașinii și implicit coborârea centrului de greutate, dar și repartiția ideală a maselor după rețeta 50:50 plusează și ele serios la acest capitol, singurul automobil electric din portofoliul actual al BMW fiind o mașină surprinzător de bună dacă vorbim de ținuta de drum.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (05)
 
Goana după găsirea celei mai bune eficiențe de consum la rulare a determinat BMW să doteze micul i3 cu jante și anvelope cu totul atipice. Diamentrul de 19 inch și banda de rulare extrem  de îngustă contribuie la economia de energie, însă își arată minusurile la limita abordării virajelor în mare viteză. Cine însă are nevoie să facă slalom ca un nebun la volanul lui i3?
 
Profilul destul de înalt al mașinii face ca și cele mai discrete adieri laterale ale vântului să influențeze precizia direcției, acest lucru fiind poate cel mai deranjant minus pe care-l putem pune pe tapet până acum.
 
Caracterul unui automobil urban este susținut pe deplin în realitate de manevrabilitatea extremă a sistemului de direcție, de raza de bracaj foarte mică, dar și de senzorii de parcare față /spate și de camera video pentru marșarier. Opțional se poate configura un sistem inteligent de parcare automată, care nu cere șoferului decât să țină apăsat un buton dedicat. De direcție și de accelerare/franare se ocupă inteligența artificială…
 
Consum
 
La prima vedere, calcularea consumului unei mașini electrice pare o chestiune desprinsă din cursurile de matematici speciale de la Politehnică, însă lucrurile nu stau chiar așa și sunt în realitate extrem de simple. Dacă un rezervor al unei mașini clasice înmagazinează litri de combustibil, bateria unei mașini electrice reține energie electrică. Și cum energia electrică este cuantificată în Wh (mai uzual în kWh), consumul lui i3 poate fi exprimat extrem de simplu, în kWh/100km.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (06)
 
În cazul i3-ului testat, bateria poate înmagazina 21.6 kWh, din care se pot folosi efectiv doar 18.8 kWh, din considerente de protejare a ansamblului de stocare a energiei electrice. BMW anunță un maximum de autonomie de 190 de km, calculat după standardul de testare NEDC, însă estimările realiste ale bavarezilor indică un consum mediu de 12.9 kWh/100km, ceea ce se traduce prin cel mult 140 de km parcurși.
 
BMW i3 oferă trei moduri distincte de rulare – COMFORT, ECO PRO și ECO PRO+. Dacă primul mod nu limitează nici capabilitățile dinamice și nici funcțiile de confort, ECO PRO nu permite rularea la o viteză mai mare de 130 de km/h, iar ECO PRO+ intervine radical în direcția economisirii energiei – limitează viteza maximă la doar 90 de km/h sau “taie” folosirea sistemului de climatizare, reprezentând soluția ideală de folosit atunci când resursele bateriei ajung la limita lor minimă.
 
La plecarea în test, nivelul de încărcare a bateriei indica 98%, autonomia fiind estimată la puțin peste 130 de km. De menționat ar fi faptul că i3 face calculele legate de autonomie în funcție de stilul de mers din precedentele zeci de kilometri parcuse anterior, reglând apoi valoarea autonomiei în funcție de stilul de condus de moment. Am jonglat între COMFORT și ECO PRO, cu rulare atât în București cât și pe DN1 până în zona de nord a Ploieștiului, acolo unde Kaufland și Renovatio au amplasat o stație rapidă de încărcare a mașinilor electrice.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (08)
 
Fotografia alăturată indică statusul afișat chiar în parcarea magazinului din Ploiești – 106.7 km parcurși, 29.5% baterie și o autonomie estimată la încă 42 de km, ceea ce se traduce prin exact consumul mediu estimat oficial de către BMW – 12.9 kWh/100km.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (07)
 
A urmat o primă încărcare a bateriilor, stația de 50 de kW făcând „plinul” în 70 de minute, estimarea de autonomie indicând 153 de km ce pot fi parcurși. Primele 30 de minute permit încărcarea bateriei până la un nivel de 80%, restul fiind încărcat mai lent, din considerente de protejare a materialelor componente ale acumulatorului. De remarcat ar fi faptul că pe timpul încărcării poate fi setată pornirea sistemului de climatizare, un lucru extrem de util atât în zilele toride de vară, cât și pe perioada iernii.
 
Întoacerea spre București și încă o zi parcursă exclusiv în mediul urban ne-au dus în fața stației de încărcare din parcarea Cora Lujerului cu un consum de 12.1 kWh/100km. Cu o putere de doar 22 kW, aceasta a dat mașinii un “boost” de autonomie de 40 de km, în 20 de minute de încărcare.
 
De notat ar fi rigurozitatea calculelor făcute de mașină în cazul autonomiei, valoarea acesteia fiind modificată în timp real în funcție de stilul de mers, modul de rulare folosit, tipul de drum ales sau de consumatorii porniți la bord. Aproape fără excepție, poți parcurge exact distanța indicată de computerul de bord. Surprinzător la prima vedere, consumul urban este avantajat în comparație cu cel extraurban, mai ales grație sistemului de recuperare al energiei. Numeroasele decelerări oferă întotdeauna un plus bateriei, iar opririle la semafor consumă energie într-o cantitate neglijabilă, motorul fiind oprit.
 
Concluzia la acest capitol este una extrem de simplă – în configurația testată, BMW i3 oferă cu un “plin” de baterie autonomie mai mult decât suficientă pentru 2-3 zile de navetă zilnică prin oraș sau în zonele limitrofe. O stație de încărcare rapidă duce autonomia la peste 100 de km în doar 20 de minute, în timp ce încărcarea la o priză obișnuită, de casă, durează circa 7-8 ore.
 
3. Confort interior și siguranță
 
La fel ca în cazul exteriorului, designerii BMW i au avut deplină libertate de creație pentru a desena interiorul lui i3, rezultatul final fiind unul mai mult decât spectaculos. Diferențele față de orice alt model de serie BMW sunt radicale și uluitoare în același timp, singurele elemente ce aduc cât de cât aminte de portofoliul mașinilor clasice produse de bavarezi fiind ecranul și rotița de control ale sistemului iDrive.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (09)
 
Formele cu totul și cu totul aparte, abundența materialelor speciale, texturile și nuanțele nemaiîntâlnite până acum la BMW fac din i3 unul dintre cele mai spectaculoase automobile la capitolul ambianță interioară și-l plasează la ani distanță în fața rivalelor sale electrice.
 
Desenul planșei de bord și al consolei centrale, chiar dacă este unul total neobișnuit, ridică nivelul ergonomiei comenzilor la un cu totul alt nivel, toate acestea fiind amplasate la îndemână și după principii extrem de simple. Astfel, clasicele ceasuri de bord sunt înlocuite de un display ce afișează toate datele esențiale legate de baterie, distanța parcusă, autonomie și modul de rulare, în dreapta acestuia fiind amplasat modulul ce controlează (așa zisa) cutie de viteze și butonul de pornire/oprire a motorului. Trecerea prin modurile P, R, N, D se face extrem de simplu și intuitiv.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (10)
 
Amplasarea comenzilor pentru transmisie lângă volan au permis eliberarea unui spațiu semnificativ în zona anterioară a consolei centrale, folosit pentru amplasarea a două suporturi pentru sticle sau pahare. În cotiera centrală se poate depozita cel mult un telefon, acesta fiind și singurul spațiu de acest fel, în afara torpedoului.
 
Cum structura habitaclului este “asigurată” de rezistența plasticului ranforsat cu fibră de carbon, inginerii BMW și-au permis să renunțe la montanții B, accesul în mașină fiind făcut într-un mod original prin deschiderea în sensuri opuse a portierelor față spate. Este adevărat faptul că ușile spate nu se pot deschide fără ca și portierele față să fie deschise, iar pasagerii de pe bancheta spate nu beneficiază de deschiderea geamurilor, însă spațiul oferit este mai mult decât decent atât la nivelul capului, cât și la genunchi. În ciuda faptului că nu sunt extrem de bine profilate, scaunele față oferă incredibil de mult confort, forma acestora și materialele folosite plusând serios la acest capitol.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (11)
 
Pentru a completa misiunea sa de automobil electric urban cu serioase atu-uri de utilitate, BMW i3 oferă și 260 de litri volum al portbagajului, o capacitate suficientă pentru drumurile mulate pe capabilitățile de autonomie. Poate că portbagajul ar fi putut fi mai mare, însă amplasarea motorului sub podeaua sa împiedică fizic acest lucru.
 
BMW i3 a obținut patru stele Euro NCAP, atunci când a fost testat în 2013 de către organizația independentă de testare a siguranței automobilelor.
 
4. Buget/Prețuri
 
BMW oferă i3 pe piața din România în cele două versiuni de baterie – 60 Ah, respectiv 94 Ah, ambele putând fi configurate și în varianta cu Range Extender. Prețul de start pentru BMW i3 60 Ah este de 35.880 de euro, în timp ce pentru versiunea de 94 Ah cei interesați vor trebui să scoată din buzunar cel puțin 37.080 de euro, TVA inclus. Sumele respective pot fi scăzute cu 4.500 de euro dacă se apelează Programul Rabla Plus, inițiat anul acesta de către Ministerul Mediului și care se adresează celor ce achiziționează un automobil electric nou.
 
Adăugarea opțiunii Range Extender presupune un cost suplimentar de circa 4.500 de euro.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (12)
 
Mașina din testul nostru era dotată și cu o lungă listă de opționale, valoarea acestora ajungând la impresionata sumă de 11.200 de euro, lucru ce duce prețul final la nu mai puțin de 47.080 de euro.
 
BMW România oferă clienților de BMW i3 servicii complete de consultanță și suport pentru achiziționarea și montajul stațiilor de încărcare la domiciliu, prin intermediul companiei specializate TIAB.
 
BMW oferă pentru i3 o garanție de 5 ani sau 60.000 de km, în cadrul pachetului BMW Service Inclusive, în timp ce pentru baterie garanția se întinde pe o perioadă de 8 ani.
 
5. Concluzii
 
BMW a avut un curaj nebun atunci când a pornit în aventura “i”, cele două modele oferite la ora actuală fiind de departe cele mai spectaculoase mașini din segmentele lor de piață.
Iar BMW i3 a reușit un lucru extrem de greu de atins de către o mașină de serie – să fie revoluționară prin design și prin soluțiile tehnice oferite, dar să fie în același timp un automobil util și mai mult decât eficient în mediul urban, pentru care a fost gândit.
 
Test Drive BMW i3 60 Ah (13)
 
Cu un preț ce “nu sare calul” (cel puțin în versiunile standard), costuri de utilizare extrem de mici și posibilități de configurare după nevoile și preferințele celor mai diverși clienți, BMW i3 constituie la ora actuală poate cea mai atractivă ofertă de pe piața mașinilor electrice.
 
NOTĂ:ținem să multumim companiei KAUFLAND România pentru suportul oferit în realizarea ședinței foto din incinta magazinului situat în Strada Valea Oltului, din București.
 
BMW i3 60 Ah
 
Puncte pozitive:
· Avansul tehnologic față de concurență
· Designul exterior, mai mult decât aparte
· Ambianța interioară
· Avalanșa de materiale folosite, dar și calitatea acestora
· Costurile legate de consumul de energie
· Performanțele dinamice demne de o mașină sport
 
Puncte negative:
· Sensibilitatea la vântul lateral
· Micile sincope generate de modul de deschidere al portierelor spate
· Prețul dotărilor opționale
 

Date tehnice BMW i3 60 Ah

Motor: electric
Baterie: 60 Ah, 22.6 kWh (18.8 kWh utilizabili efectiv)
Putere: 170 CP, la 4.800 rpm
Cuplu maxim: 250 Nm
0-100 km/h: 7.2 s
Viteză maximă: 150 km/h
Volum portbagaj: 260 litri
Preţ de start: 35.880 euro, TVA inclus
Preţ model testat: 47.080 euro, TVA inclus

 

Nota generală: 

8

Comportament rutier: 

8

Interior: 

8

Motorizare: 

8

Prețuri: 

7

Euro NCAP: 

4
 
 
Viewing all 138 articles
Browse latest View live


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>